Partajează asta:

Marturii despre postul cu apa… din lumea larga

Despre postul intermitent de aceasta data:

Mike H. „Acum 2 luni aveam 149 de kilograme și 39% grăsime corporală. Astăzi am 122 kg si 29% grăsime corporală. Am postit intermitent astfel: în fiecare zi 23 de ore și am mancat o singura masă sănătoasă pe zi, într-o fereastră de 1 oră. Am înlocuit toate băuturile cu apă, am renunțat la fumat si o alta substanta „recreativa”. Simt că mă vindec în sfârșit de toate problemele, inclusiv in ceea ce priveste sănătatea mintală, nu cea doar fizică.”.

Marturii despre postul cu apa… din lumea larga

Pau C. „Personal îmi place să fac un post cu apa de 36 de ore în fiecare săptămână. Nu mai este în scopul slăbirii cum a fost initial, ci pentru efectului relaxant pe care îl are asupra mea. Îmi plac duminicile lipsite de activitate in care postesc!”

Marturii despre postul cu apa… din lumea larga

Grace H. „Tocmai am terminat cele 7 zile de post cu apa pe care mi le-am propus. Un lucru care a ajutat mult a fost bautul apei calde/incalzite. Postul îți aduce corpul intr-o stare de semi-repaos, de odihna și in acest mod se poate răci mai usor, in special in anotimpul rece si cand stai pe loc mult timp. Băutul apei incalzite dă corpului iluzia că încă motoarele ii sunt turate si produc căldura obisnuita din timpul hranirii. Consumul apei incalzite imi aduce o stare de confort care pentru mine este pretioasa”

Despre disperarea de a slabi (in special) dupa sarbatori, despre dereglarea care incepe inca din adolescenta si posibile motive conexe de esec dupa postul cu apa

Observ adesea in statisticile de accesare ale blogului un numar mare de vizualizari in primele zile de dupa incheiera sarbatorilor de iarna. M-ar bucura acest lucru daca nu as stii ce se afla de foarte multe ori in spatele acestui interes brusc crescut pentru postul cu apa in acest moment. Disperarea. Vina. Rusinea. Neacceptarea. Graba. Fortarea. Cum incep toate acestea devreme in viata si cum nu ne parasesc mai niciodata:

La o vârstă fragedă, cel mai adesea în perioada de creștere și formare (adolescența), corpul este persecutat cu privațiuni care sunt urmate de excese care deregleaza grav metabolismul. Alteori doar cu privațiuni nefirești, asociate lipsei de efort fizic, sau unui efort fizic anormal care determina, pe termen lung, ca metabolismul sa functioneze fie la un standard scăzut fie in stare de stres excesiv, dupa caz.

În plasa aceasta cad în special tinerele fete, atunci cand observă că a început diferențierea fizică față de băieți, când în mod natural, prin structura ADN-ului, organismul feminin tinde către a crea un depozit de grăsime mai mare decât înaintea adolescenței și decât cel al băieților de aceeași vârstă. Trebuie înțeles că acesta este un dat al naturii și lupta cu el înseamnă lupta cu ADN-ul uman, cu însasi realitatea fizica de a fi o persoană de sex feminin, luptă care nu poate fi câștigată pe termen lung decât în detrimentul sănătății, al vitalității.

Standardele „de frumusețe” sunt adesea nefirești, forțat scăzute, împotriva firii, în special în cazul femeilor dar mai nou si in cel al barbatilor. Imaginile absolut nesănătoase, care promovează aspectul de tip ”manechin” pot fi atinse doar cu condiția de a accepta devitalizarea aproape totala din punct de vedere fizic si semi-inerția atât fizica cat si mentala. Dar cel mai grav este ca atingerea lor afecteaza potentiaulul mental si echilibrul psiho-emotional al omului. A crede ca un aspect fizic ”exemplar” aduce cu sine deschiderea ușilor în societate, fără un alt tip de școlire, muncă sau talent în vreun domeniu este doar o utopie, promovată ce-i drept intens de media.

Gândiți-vă: voi ați plăti o persoană doar pentru că arata bine? Cum aduce plus valoare înfățișarea ei unei afaceri dacă nu știe să facă nimic altceva? Într-o singură variantă: dacă „meseria” acesteia este cea de a-și vinde corpul. Credeți ca puteti fi iubiți/iubite necondiționat și pentru toata viata doar pentru că arătați superb? Nu. În scurt timp vor ieși la iveală carențele comportamentale, emoționale, de educație, incompatibilitățile de tot felul.

Ii rog asadar pe toti cei care folosesc postul cu apa si informatiile de pe acest blog sa o faca in mod intelept, moderat si, de ce nu, stiintific pentru ca altfel rezultatele vor fi de scurta durata si efortul va fi asemenea muncii lui Sisif.

Sanatate tuturor si un an cat mai bun!

Cum sa postesti fara foame

Ne aflam intr-o perioada, in care, se pare ca cea mai mare parte dintre noi simtim nevoia sa ne pregatim corpul, sa il aducem la cea mai buna versiune posibila, sa il primenim, sa il imbunatatim. Pentru unii postul obisnuit, vegetarian/vegan este suficient, pentru majoritatea celor care viziteaza acest blog insa, postul doar cu apa este ceea ce isi doresc sa reuseasca. In ambele variante, dar cu precadere in cazul postului cu apa, cea mai descurajanta este sacaitoarea senzatie de foame ce insoteste postul.

Desi corpul este cel care transmite semnalul de foame, mintea este cea care il preia si dupa caz il amplifica sau il micsoreaza. Poate va amintiti canva, cand ati fost foarte suparati sau intr-o stare de panica sau foarte indragostiti ca foamea pur si simplu disparuse. Poate va amintiti, de asemenea, cand v-ati spus repetat „mi-e pofta de …” si cu cu cat va gandeati, cu atat pofta devenea mai mare, mai puternica, de nestavilit iar daca acel lucru era la indemana, cu siguranta urama sa fie consumat.

Concluzionam de aici ca:

• nu putem inhiba semnalele pe care organele noastre digestive le dau;
• nu putem inhiba luarea la cunostinta de catre mintea noastra a faptului ca aceste semnale ne sunt transmise.

Ceea ce depinde de noi este decizia de a amplifica sau de a micsora mental impactul pe care informatia de foame o are asupra noastra.

Pana acum am realizat care este mecanismul interior al foamei. Stimulii mentali pot fi insa si exteriori. Ei ne trezesc simturile, ne aduc aminte de mancare. Fie ca vedem mancarea, ii simtim mirosul sau auzim pe cineva care mananca, informatia a patruns in mintea noastra si acolo lucreaza. Si in acesta caz decizia este la noi: noi suntem cei care vom micsora sau vom apmlifica efectul celor vazute sau simtite despre actiunea de hranire.

Cum mintea este principalul director al actiunilor noastre, in minte se afla si cheia reusitei in a tine un post fara foame. Ea insa poate fi si principalul dusman in reusita noastra.

Dupa ce se epuizeaza „dezbaterea” mentala referitoare la stimulii interiori si exteriori, mintea va incearca noi tertipuri de convingere. Va gasi motive pentru care acum nu este momentul pentru a posti, este periculos a posti, nu merita neplacerea de a indura foamea, etc.

Cheia postului fara foame este in mintea noastra. Cea mai usoara metoda de a reusi un post cu apa, fara foame. este prin gandire sau mai exact prin ne-gandire, prin refuzarea anumitor ganduri:

• Sa refuzi instant orice gand referitor la starea ta de foame;
• Sa refuzi orice gand despre hrana/hranire in secunda in care acesta se strecoara in minte;
• Sa eviti vizual, olfactiv si auditiv stimulii referitori la mancare;
• Sa refuzi imediat orice dezbatere intreriara referitoare la actiunea de a posti (motive, teama, neplaceri fizice).

La inceput, aplicand aceste idei veti avea impresia ca va refuzati o parte din sine, din ceea ce sunteti, pentru ca veti inchide usa unor ganduri izvorate din voi insiva, ganduri care insa vor sa planteze o samanta in mintea voastra pe care nu v-o doriti in acel moment. Nu aveti incredere ca puteti invinge usor aceasta samanta caci ea are o putere mare de a se transforma rapid intr-un arbore. Aduce mai multa suferinta si efort dezradacinarea unui arbore decat scoaterea unei seminte, nu-i asa? Mintea iti va propune constant sa „te joci” cu ideea de hrana, de a manca, chiar si cu privire la viitorul de dupa post, la ce o sa faci atunci. Mereu este o capcana!

Asadar, daca ati ajuns pana in acest punct, ati inteles cu siguranta care este cheia succesului unui post fara foame: a refuza total sa te gandesi ca postesti, a refuza total sa te gandesti la foame, la mancare si la toata aceasta situatie neobisnuita in care se afla temporar corpul si mintea ta.

Succes tuturor!

Apreciere

Postul doar cu apa ne re/invata pe fiecare sa apreciem cu adevarat mancarea… care urmeaza.

Marturii despre postul cu apa… din lumea larga

Emanuel J.: „Îmi amintesc că nu aveam deloc energie, nici măcar pentru a merge. M-am rugat lui Dumnezeu și mi s-a dat putere să fac un post cu apă de 14 zile. Am crezut că mă voi simți si mai slăbit dar după două-trei zile aveam deja multă energie.

Mă trezeam dimineața devreme și făceam plimbări lungi. Mă simțeam atât de bine. În a 7-a zi făceam 100 de flotări și făceam jogging noaptea târziu. Am întrerupt după ziua a 14-a și m-am întors la programul obișnuit de alimentare. Sper să pot posti din nou, a fost foarte benefic.”

Marturii despre postul cu apa… din lumea larga

Hellen L.: „Am făcut luna trecută un post numai cu apă de 5 zile. Am fost nesupravegheată. Mi-am petrecut cea mai mare parte a timpului uitându-mă la televizor și făcând drumuri la bucătărie pentru a-mi lua apă încălzită. Mi-am verificat tensiunea arterială, ritmul cardiac și saturația de oxigen. Totul părea a fi normal. Am urinat mult. Am slăbit 3,2 kg și m-am simțit foarte bine. Am 76 de ani. Plănuiesc să fac din nou un post luna aceasta. A sta 120 de ore fără să mănânc a fost un intr-un fel ca o luptă pentru mine, dar am reușit.”

Marturii despre postul cu apa… din lumea larga

Charlotte W.: „Ca si creștina, am tinut mai multe posturi din motive spirituale, de la 1 zi la 21 de zile. Știu multe persoane care merg cu postul cu apa si către 40 de zile. Postul este o experiență atât de extraordinară, fie ca îl faci pentru pierderea în greutate, fie pentru un fel de epurare interioara sau pentru creștere spirituală. Are loc o purificare interioara care are ca rezultat o stare mentala foarte buna. Uneori transformarea care se petrece te va face să nu vrei să te oprești… dar fii atent! Lasă-ți corpul să îți spună când trebuie să revii la alimentare si sa încorporezi din nou in alimentație fructele și legumele.”

Marturii despre postul cu apa… din lumea larga

Darek B.: ”Am făcut multe posturi și un post de 40 de zile, o dată. După aproximativ 3 sau 4 zile, foamea dispare și chiar începi să ai multă energie. La un moment dat, nu-ți mai este foame, si realizezi cât timp consumi cumpărând, pregătind, gândindu-te la mancare și mâncând-o. Este aproape mai mult vorba despre acele lucruri decât despre foamea propriu-zisa. Oricum, recomand cu căldură postul… și rugăciunea!”

Postul pentru economisire

Revizuind articolul despre motive pentru postul cu apa, observ ca imi lipseste unul. Daca acolo era vorba in general de motivatia interna pe care trebuie sa o cautam, ca un imbold pentru a putea tine postul negru, acum observ ca se arata la orizont, pentru tot mai multa lume, un nou motiv.

Este vorba, dupa cum probabil intuiti, de motivul pecuniar. Nu credeam ca voi ajunge vreodata sa am ca motiv de post reducerea cheltuielilor cu mancarea. Nu credeam ca vreodata, o eventuala cura de slabire, va avea macar 50% din motivatie, salvarea cheltuirii banilor care alminteri s-ar indrepta catre cosul de cumparaturi alimentare. Dar da, au venit si aceste timpuri. In cazul meu, acelas cos saptamanal de cumparaturi, facut la acelas magazin, anul acesta, costa mai mult decat dublu fata de anul precedent.

Daca va aflati in aceeasi situatie sau pur si simplu doriti sa salvati ceva bani pentru altceva, va aduc in atentie varianta motivationala: postul pentru portofel. Nu cunosc inca ce impact psihic poate avea o astfel de motivatie pentru postul negru. Il face mai usor sau il ingreuneaza? As tinde sa cred ca prima varianta este adevarata.

Indiferent de motiv, tuturor postitorilor, post usor!

Vara si canicula, un imbold catre postul cu apa

Suntem avertizati constant despre valuri de caldura care urmeaza sa se abata peste noi in aceasta vara, incepand, zice-se in mod neobisnuit, chiar din luna iunie a acestui an. Dincolo de faptul ca suntem in preajma solstitului de vara si izbucnirea caldurii este un proces cat se poate de natural, va indemn va folositi de caldura si nu sa va simtiti oropsiti din cauza acesteia.

O parte a capacitatii de a trai fericit este aceea de a incerca mereu sa gasesti partea pozitiva si agreabila a situatiilor in care te aflii, sa te concentrezi asupra ei/lor chiar daca reprezinta poate uneori un procent mic fata de partea negativa si sa te folosesti de ea. Dupa cum poate ati realizat suntem inclinati si „ajutati” sa ne focusam pe partea negativa a vietii pana in punctul in care aceasta ajunge sa puna pauza sau chiar stop vietii normale. Asteptam sa treaca un eveniment neplacut sau altul pentru ca numai apoi sa putem trai. Eu zic sa nu ne oprim nici un moment din a trai ci doar sa invatam sa gasim partea pozitiva, folositoare si sa mergem mai departe.

Revenind la posturile noastre cele cu apa, va impartasesc varianta mea de a scoate ce e mai bun din situatia prezenta legata de caldura si postul cu apa:

• Caldura mare micsoreaza senzatia de foame;
• Expunerea la soare (bineinteles in limita suportabilui si a confortabilului) micsoreaza inca si mai mult foamea;
• La fel, miscarea usoara si in special mersul pe jos intr-un ambient cald reduc dorinta de a manca.
• Caldura ne impune un ritm mai lent de activitate ceea ce implicit reduce starile anxioase si nervoase inerente grabei asadar se reduce dorinta de a consuma emotional;
• In caldura iesim din ritmul mecanic, rapid si avem timp sa gandim ceea ce facem si sa simtim mai profund ca traim;
• Vasele de sange se dilata, chiar daca in postul cu apa corpul isi reduce aportul circulator in extremitati, nu se mai sufera de frig accentuat iar iesitul din casa este o alternativa catre incalzire prin soare, aer si miscare aflata la un pas distanta.

In afara ambientului exterior, care poate sau nu sa fie modificat, alegand sa stam in umbra, curent, aer conditionat, dusuri racoroase, imbaieri in piscine, cazi, etc., felul cum resimtim caldura este puternic determinat de cantitatea de apa pe care o tranzitam prin corp in aceasta perioada. Nu cred ca exista o cantitate recomandata care sa fie universal valabila. Singurul indiciu este ceea ce simtim in ceea ce priveste senzatia de sete si starea de confort a momentului prezent. La acest nivel decide fiecare daca corpul propriu mai necesita sau nu un aport suplimentar de apa. Doar trebuie retinut ca apa este singurul element menit sa asigure racirea „instalatiei” in timpul postului cu apa si este de preferat oricaror alte alternative pe tot parcursul anotimpului cald.

Despre postul cu apa… din lumea larga

Dora L. „Am 43 de zile de post cu apa și mă simt grozav. Am foarte multa de energie. Dorm grozav și pielea mea arată mai fină. Incepusem să fac hipertensiune arterială pe măsură ce am inaintat in varsta și acum tensiunea mea este normală. Am fost la medic și am facut un set complet de analize. Doctorul a spus că nu este nimic în neregulă cu mine acum și că sunt în perfectă forma.”

Despre postul cu apa… din lumea larga

Eddy W. „Ma aflu intr-un post doar cu apă. Este cel mai bun lucru pe care l-am făcut vreodată. Îmi voi încheia postul pe 4 iunie, ceea ce va însemna aproximativ 42 de zile. Îmi place. Acum am 72,5 kg și am pornit de la a cântări 186 kg. Aveam diabet, hipertensiune arterială, colesterol crescut, etc. Nu mai iau nimic. Am schimbat totul fără ajutorul nimănui, cu excepția cercetării. Daca eu am putut – și tu poți… Am slăbit peste 114 kg și mi-am vindecat ceea ce poarta numele de „boli cronice  progresive”!”

Despre postul cu apa… din lumea larga

Nana C. „Sunt în ziua 34 dintr-un post cu apa de 40 de zile, în scop religios. A fost greu, mai ales în jurul zilelor 25-30 și aproape că am cedat, dar prin rugăciune am reușit să continui. Nu m-am cântărit, dar pot vedea rezultatele pozitive. Fără dureri în articulații. Sunt o persoană care mănâncă emoțional și sper ca in viitor să dezvolt o relație sănătoasă cu mâncarea și cred că postul mă va ajuta. Plănuiesc sa continui cu posturi intermitente după terminarea acestuia in varianta de 3 zile în fiecare lună.”

Despre postul cu apa… din lumea larga

Lori A.: „Am făcut un post cu apă de 15 zile și a fost o experiență care mi-a deschis ochii. Înveți multe despre răbdare, gestionarea timpului, concentrarea gândurilor, cheltuirea timpului și mai ales a energiei proprii pe ceea ce contează. Postul face ca totul sa treacă prin filtrul consientizarii mentale. În prezent postesc din nou – de data aceasta mai mult (21 de zile), cu siguranță încorporând și rugăciunea.”

Despre postul cu apa… din lumea larga

Fred B.: „Am fost un fumător zilnic de canabis și obișnuiam sa beau alcool de 1 până la 3 ori pe săptămână, până la punctul de a mă îmbăta. Momentan am trei săptămâni de post intermitent de lungă durată desfășurat astfel: 3- 4 zile de post doar cu apa, urmate de 1-2 zile de mâncat normal și apoi repet acest ciclu iar și iar. Nu o să mint – am consumat alcool în prima săptămână de post și am avut parte de un episod de pierdere a cunoștinței făcând aceasta gresala. De asemenea am fumat canabis în prima săptămână. Dar, in ultimele trei săptămâni m-am oprit complet de la băut și de la fumat. Am slăbit 13.5kg in aceasta perioada, mai am încă 18kg si arăt cu cel puțin 10 ani mai tânăr. Mă simt destul de obosit momentan, dar acesta este cel mai bun lucru pentru corpul meu și toată lumea ar trebui să îl facă pentru sine.”

Despre postul cu apa… din lumea larga

Marilenne T.: „Sunt oficial in a 4-a mea zi de post cu apa. M-am gândit că postul va fi cea mai grea sarcină din viața mea, dar a fost complet opusul. Pofta mea de mâncare a disparut după a doua zi. Am crezut că voi experimenta slăbiciune, dar de fapt am câștigat o forță pe care nu știam că o dețin. De asemenea, am slăbit 4 kilograme! Această experiență este absolut uimitoare!”

Comentariul meu: Din pacate, cu cat timpul trece intre un post si altul, ideea ca postul este cava greu de realizat se reinstaleaza treptat in sinea noastra chiar daca am experimentat aceasta stare de nenumarate ori.

Despre postul cu apa… din lumea larga

Marcel V.: „Tocmai am încheiat un post doar cu apă de 7 zile și a fost cel mai bun lucru pe care l-am făcut vreodată pentru bunăstarea mea mentală. Oricui se luptă cu depresia si/sau anxietatea: VA ROG să vă faceți aceasta favoare și să rezistați sa treceți de primele 3 zile de post și veți fi uimiți de rezultate. Starea mea mentala de la sfârșitul postului a fost: zero iritabilitate, zero grandiozitate, zero impulsivitate, zero gândire nerealistă, etc. Mă simțeam atât de răbdător, de limpede, de concentrat pe momentul prezent, de normal, de fericit… Am făcut planuri, am fost relaxat și sociabil cu oamenii, m-am bucurat de lucrurile mărunte. Chiar m-am simțit bine alături de părinții mei! Am reușit să regăsesc binele din mine însumi și din jurul meu după o lungă perioadă de depresie. Această experiență a fost magică și după post am continuat sa am încrederea și pacea interioară regăsite in timpul postului.”

Comentariul meu: Desi rabdarea si acceptarea celorlalti au de obicei un trend ascendent in post, rareori poti socializa fara a lua parte la actiunea de a manca, de a bea si eventual de a fuma, fara a starni controverse in jurul tau. Fie trebuie sa dai explicatii de ce nu te atingi de nimic si apoi explicatii de ce faci acest post, fie trebuie sa te lupti cu indaratnicia unora de a te convinge sa „iei macar o inghititura” ca nu se face sa refuzi chiar totul.

Despre postul cu apa… din lumea larga

Ray R.: „Postul este uimitor, este greu, dar odată ce treci de un anumit punct, corpul tău începe să se vindece. Nu mai am dureri la genunchi și articulații, pielea îmi strălucește și mă simt ușoara pe picioare. Paienjenisul de ganduri din capul meu se limpezeste, este aproape incredibil cât de bine mă simt.
Postul necesită putere mentală și faptul ca il tin mă face să mă simt super puternica. Voi posti mereu.”

Comentariul meu: Mintea isi gestioneaza mai cumpatat resursele in postul cu apa si acest stil de disciplina poate fi pastrat si dupa post daca realizam tendinta ei de revenire la o gandire dezordonata si incercam sa mentinem limpezimea unui singur sir logic.

Despre postul cu apa… din lumea larga

Melissa M.: „Am ținut post de mai multe ori înainte și una dintre părțile mele preferate este că îți reîntinerește complet papilele gustative și elimină multe dintre poftele de mâncare nesanatoasa, cum ar fi zahărul și alimentele procesate. După ce postești aproximativ o săptămână, apreciezi aroma alimentelor simple și curate. Este o modalitate excelentă de a începe obiceiuri alimentare mai sănătoase.”

Comentariul meu: Stimulii simtului gustativ au intr-adevar trepte si dupa un post de mai multe zile reincepem practic de la 0. Din pacate daca sarim la o trepta mai sus, tendinta va fi de a ramane acolo este puternica.

Despre postul cu apa… din lumea larga

Georgia O. „De 7 săptămâni postesc 24 până la 36 de ore, de două ori pe săptămână și asta mi-a dat atât de multă energie. În zilele de post sunt foarte motivata să-mi mișc corpul și mintea îmi este atât de limpede. Mă simt ca o femeie nouă acum. Am slăbit mult din excesul de greutate și aș recomanda cu adevărat să-l încercati.”

Chefir…

Daca obisnuiti sa intampinati probleme dupa o masa mai imbelsugata cum se inatmpla in perioada sarbatorillor sau pur si simplu la iesirea din post, fie ca acesta a fost cel traditional ortodox sau postul doar cu apa, va recomand aceasta bautura: Chefirul.

Cel mai adesea starea de rau intervine curand dupa masa insa sunt cazuri cand aceasta apare chiar si dupa 6-8 ore. Una dintre principalele cauze este insuficienta enzimelor digestive. Din diferite motive sistemul digestiv nu are in acel moment cantitatea necesara de enzime si digestia este ingreunata dandu-va diverse stari care de care mai neplacute.

Chefirul consumat preventiv in timpul sau imediat dupa masa vine cu acest aport suplimentar de enzime digestive care vor participa la o digestie mai usoara. Asadar, daca nu doriti sa luati medicamente pentru a preintampina sau a combate aceasta posibila lipsa, aveti la dispozitie o varianta naturala, consumati Chefir.

Reglarea emotiilor in timpul postului cu apa (3)

(3) Reevaluarea

Când o persoana participa la o situație, in cazul nostru postul cu apa, si o evaluează ca fiind relevantă pentru obiectivele sale, apar emoțiile. Evaluarea implica, fie o situație reală fie o situatie imaginară („cum ar fi daca?”).

Reevaluarea constă în schimbarea modului în care o situație este interpretata, astfel încât să scadă impactul său emoțional. Este o activitate mentala conștientă care constă în schimbarea înțelesului a ceea ce este perceput.

Reevaluarea scade experiența emoțională. Uneori schimba comportamentul. Reevaluarea inseamna reinterpretarea unei situații, cu scopul de a-i schimba relevanța emoțională, pentru a ajuta in trecerea mai lejera peste starea nedorita.

Reglarea emotiilor in timpul postului cu apa (2)

(2) Acceptarea

Acceptarea, din punct de vedere a starii emotionale personale, in timpul postului cu apa, inseamna sa ne acceptam pe noi asa cum suntem, in fiecare moment: oarecum diferiti, uneori cu emotii prea intense, alte ori chiar un pic straini de noi insine.

Ce este de acceptat? Intreaga gama de ganduri si emotii care vin impreuna cu foamea, energia scazuta si cu toate manifestarile fizice neplacute aferente postului pe de o parte, si cu stari precum irascibilitatea, furia, frustrarea, starea de plictiseala, etc., pe de alta parte.

In postul doar cu apa mintea devine un mecanism iscusit, care scoate din adancuri zeci de ganduri declansatoare a numeroase emotii, menite a ne determina sa reincepem hranirea.

Tehnica acceptarii implica sa incetam sa mai impartim emotiile in bune si rele ci sa le luam asa cum sunt, clipa de clipa. Aceasta abordare ne face mai adaptabili. Flexibilitatea este una dintre cheile trecerii usoare peste o perioada de post doar cu apa.

Cea mai buna metoda de acceptare a starilor prin care trecem este acea de a le exprima. Putem discuta cu oamenii potriviti care au sau au avut experiente asemanatoare. Daca acest lucru nu este foarte la indemana, ramane varianta scrierii, fie intr-un jurnal personal, fie in locuri publice, ca acest blog.

Manifestarea emotiilor este superioara suprimarii acestora insa ea nu trebuie sa devina o povara pe unerii altora ci o constanta activitate personala de reechilibrare interioara.

(va urma)

Reglarea emotiilor in timpul postului cu apa (1)

Majoritatea folosim instinctiv, fara sa constientizam, diverse tactici pentru a ne administra starea emotionala. Fie deliberat, fie automat incercam sa influentam care sunt emotiile pe care le simtim, precum si felul in care le exprimam, cand si cat le dam voie sa se manifeste.

Raspunsul nostru emotional la o anumita situatie se concretizeaza in ceea ce poarta numele de reglare emotionala. Starea de bine este in mare parte izvorata din echilibrul emotional catre care este bine sa tindem permanent, in ciuda eventualilor factorilor perturbatori din diferite momente ale vietii, pe care incercam sa ii reglam continuu, la nivel psihic.

(1) Distragerea atentiei

Distragerea atentiei este actiunea opusa concentrarii asupra unui gand/fapt declansator al unei emotii pe care o realizam constient, din proprie vointa si din motivatie proprie.

In cazul aparitiei unor emotii puternice, care de multe ori sunt resimtite si mai puternic in timpul postului decat in restul zilelor, devine foarte utila aceasta tactica numita distragerea atentiei pentru a ne ajuta sa continuam postul intr-o stare de echilibru emotional. Cand valul emotional al unei situatii devine dificil de procesat, aceasta tactica este de un real folos. De asemenea, in cazul micilor emotii, tracsasante si persistente, putem folosi cu succes distragerea atentiei.

Nu cred ca este nevoie de exemple pentru a realiza distragerea atentiei propriei persoane; ca adulti suntem constienti de ceea ce este eficient pentru fiecare dintre noi. Acum este de multe ori momentul cand realizam ca de fapt hranirea era o buna varianta (uneori singura) de distragere emotionala si trebuie sa ii gasim un inlocuitor care, cu putin noroc, va fi valabil si cand nu vom mai posti.

Degajarea emotionala care survine treptat in urma distragerii atentiei personale, ne va da posibilitatea sa „digeram” mai bine starea emotionala respectiva, sa ii descoperim cauza si sa ii observam efectele asupra starii emotionale generale. Da, in post cel putin, este posibil sa ne acordam timpul necesar unei astfel de scurte analize care ne va ajuta sa ne cunoastem mai bine. Este insa nevoie de un pic de curaj si de sinceritate absoluta.

(va urma)

Transformare si determinarea exterioara in post

Din punct de vedere psihic omul este intr-o continua si necesara transformare. Experienta interioara a unei zile de post este intotdeauna unica si irepetabila. Pe masura ce postul avanseaza, privim in urma catre primele zile ale acestuia ca si cum am privi catre anii copilariei sau adolescentei cu simpatie si uneori cu indulgenta.

In ciuda unei mai mici sau mai mari tendinte de izolare, specifica postului, din punct de vedere psihic postitorul este supus in permanenta unei continue determinari exterioare, pe care trebuie sa o managerieze. Uneori este dificil sa fii acelasi/aceeasi din perioada cand mancai pe saturate, acum, cand consumi numai apa. Te aflii printre „privilegiatii” care se hranesc, in timp ce tu traiesti in aceste zile o cu totul alta stare decat ei.

Timpul se scurge altfel, starea psihica si cea fizica pe care le constientizezi sunt diferite. Esti mult mai bine ancorat in sine, observi cat de puternica este legatura intre fizic si psihic dar in acelasi timp traiesti un sentiment de desprindere, de detasare.

Zile de post negru în vechiul calendar ortodox

În calendarele creștin-ortodoxe, cu ceva vreme în urmă, existau 5 zile de post negru. Acum sunt numite simplu: zile de post. O bună ocazie totuși, pentru cei care nu au reusit până acum să țină un post negru, sa încerce într-una din aceste zile. Maine este prima zi de acest fel din acest an.

5 ianuarie – Ajunul Bobotezei

Vinerea dinaintea Paștelui – Vinerea Mare

Sambăta dinaintea Paștelui – Sâmbăta Mare

29 august – Tăierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul

14 septembrie – Înălțarea Sf. Cruci

Rezultatele obtinute cu Postul Intermitent Scurt

Așa cum am promis, revin cu rezultatele postului intermitent scurt pe care l-am ținut timp de o luna, așa cum l-am postat detaliat, pe zile, aici: https://cirys.wordpress.com/postul-intermitent/

Iată ce am observat:

1. Accentuarea sensibilității mirosului, dar nu asa cum m-as fi așteptat, in privința alimentelor, ci in privința stării de curatenie a locului si a persoanelor din jurul meu si a chimicalelor existente in diverse produse cosmetice si de curatare.
2. Scădere in greutate 0.5 kg. Totuși a fost o scădere aparte: in primele 3 saptamani nu s-a observat nimic pentru ca in ultima saptamana sa se observe aceasta diferența notabila care apoi s-a mentinut pana la sfârșitul perioadei. La fiecare masa m-am saturat cu cantitati mai mici de mâncare, fara a-mi impune nici un fel de restricție. Per ansamblu, foamea si pofta de mâncare s-au diminuat.
3. Ceva mai multa energie la nivel fizic si mental. Mai multa claritate mentala.
4. Mai mult echilibru din punct de vedere emoțional.
5. Trezirea de dimineața a devenit mult mai repede deplina. Înainte, de multe, ori mă trezeam dar parca nu eram pe deplin activata, in special la nivel mental. Pe parcursul postului intermitent scurt, dimineața, in momentul trezirii, m-am simțit din prima clipa cu o deplina claritate mentala.

Ca stări neplăcute care s-au petrecut, dar care pot sa nu aiba totusi legătura cu postul intermitent scurt menționez:

• Sensibilitate gingivala la rece, pentru aproximativ o saptamana, pentru cativa dintre dinții de pe maxilarul inferior care apoi a dispărut.
• Câteva zile cu o senzație ca de incepere a unei răceli care, in final, s-a retras fara a se declanșa.

Succes tuturor care doresc sa incerce aceasta varianta de post!

Postul intermitent scurt –

In ultimile saptamani am incercat din nou postul intermitent scurt. Este o varianta extrem de usoara de a face o pauza alimentara, care este mai mica decat o zi de post clasica, asadar se masoara in ore. Minimul de ore intre ultima masa a unei zile si prima masa a zilei urmatoare reprezinta perioada de post intermitent scurt. Aceasta este de minim 12 ore insa preferabil este ca intervalul sa fie de la 14 ore in sus.

Pentru o mai usoara intelegere a conceptului de post intermitent scurt, atasez mai jos un model care cuprinde cateva saptamani din acest tip de post precum si un link catre un alt articol pe acest subiect: https://cirys.wordpress.com/2019/10/03/postul-intermitent-scurt/

Continuare si rezultate obtinute la incheierea unei luni de post intermitent scurt –-> https://cirys.wordpress.com/postul-intermitent/

(30/09/2021) 2.30 p.m. ultima masa – (01/10/2021) 10.00 a.m. prima masa
– interval de post intermitent: 19.5 ore

(29/09/2021) 2.30 p.m. ultima masa – (30/09/2021) 9.30 a.m. prima masa
– interval de post intermitent: 19 ore

(28/09/2021) 3.30 p.m. ultima masa – (29/09/2021) 12.00 p.m. prima masa
– interval de post intermitent: 20.5 ore

(27/09/2021) 4.30 p.m. ultima masa – (28/09/2021) 10.30 a.m. prima masa
– interval de post intermitent: 18 ore

(26/09/2021) 5.30 p.m. ultima masa – (27/09/2021) 10.30 a.m. prima masa
– interval de post intermitent: 17 ore

(25/09/2021) 3.30 p.m. ultima masa – (26/09/2021) 10.00 a.m. prima masa
– interval de post intermitent: 18.5 ore

(24/09/2021) 5.00 p.m. ultima masa – (25/09/2021) 11.00 a.m. prima masa
– interval de post intermitent: 18 ore

(23/09/2021) 2.30 p.m. ultima masa – (24/09/2021) 10.00 a.m. prima masa
– interval de post intermitent: 19.5 ore

(22/09/2021) 3.00 p.m. ultima masa – (23/09/2021) 10.30 a.m. prima masa
– interval de post intermitent: 19.5 ore

(21/09/2021) 2.30 p.m. ultima masa – (22/09/2021) 11.00 a.m. prima masa
– interval de post intermitent: 20.5 ore

(20/09/2021) 5.00 p.m. ultima masa – (21/09/2021) 10.30 a.m. prima masa
– interval de post intermitent: 17.5 ore

(19/09/2021) 4.00 p.m. ultima masa – (20/09/2021) 10.00 a.m. prima masa
– interval de post intermitent: 18 ore

(18/09/2021) 3.30 p.m. ultima masa – (19/09/2021) 10.00 a.m. prima masa
– interval de post intermitent: 18.5 ore

(17/09/2021) 6.30 p.m. ultima masa – (18/09/2021) 9.30 a.m. prima masa
– interval de post intermitent: 15 ore

(16/09/2021) 4.30 p.m. ultima masa – (17/09/2021) 10.00 a.m. prima masa
– interval de post intermitent: 17.5 ore

(15/09/2021) 5.30 p.m. ultima masa – (16/09/2021) 11.00 a.m. prima masa
– interval de post intermitent: 17.5 ore

(14/09/2021)3.30 p.m. ultima masa – (15/09/2021) 11.00 a.m. prima masa
– interval de post intermitent: 19.5 ore

(13/09/2021) 3.30 p.m. ultima masa – (14/09/2021) 10.00 a.m. prima masa
– interval de post intermitent: 18.5 ore

(12/09/2021) 5.30 p.m. ultima masa – (13/09/2021) 9.30 a.m. prima masa
– interval de post intermitent: 16 ore

(11/09/2021) 7.30 p.m. ultima masa – (12/09/2021) 9.30 a.m. prima masa
– interval de post intermitent: 14 ore

(10/09/2021) 7.00 p.m. ultima masa – (11/09/2021) 9.00 a.m. prima masa
– interval de post intermitent: 12 ore

Remedii pentru suferințele din timpul postului cu apa

Deranjați la un moment dat de simptomele neplăcute din timpul postului cu apa, începem sa căutam confortul pe care îl aveam înainte de a-l începe. Suntem conștienți ca sunt normale, ca sunt efectele propriilor noastre greșeli de viața, de alimentație, de lipsa de mișcare, etc. dar greutatea adaptării la lipsa hranei ne este suficienta. Când peste aceasta se adaugă alte suferințe, ne simțim încercuiți de un dușman invizibil, uneori gata sa ne facă sa renunțam la post.

Am cercetat si am găsit o serie de remedii naturale pentru o parte dintre suferințele care se declanșează pe parcursul postului. Le voi dezvălui treptat in cadrul acestui nou capitol numit: „Remedii pentru suferințele din timpul postului cu apa”. Ingredientele vor fi prezentate la fiecare final de articol pentru cei care vor sa isi prepare singuri aceste remedii, precum si un link către locul de unde aceste remedii pot fi comandate gata de folosire.

Postul Intermitent Scurt

Castigatorul Premiului Nobel pentru medicina din anul 2016 a aratat in studiul sau rolul cheie pe care il joaca abilitatea corpului de a se detoxifia, repara si regenera prin metoda postului. Ca urmare a popularizarii rezultatelor cercetarilor sale postul a revenit in atentia publicului larg.

In acest context studiile facute pe cei care au tinut post intermitent arata ca efectele pozitive s-au inregistrat in special in cazul persoanelor care sufereau de diabet, alergii si boli cardiovasculare. De asemenea s-a observat ca postul scade nivelul inflamatoriu al organismului, optimizeaza functiile biologice ale acestuia si incetineste procesul de imbatranire. Poate ajuta in vindecarea unor boli in special in bolile reumatice, artrita si in prevenirea dementei.

Se considera ca postul intermitent este propriu omului din vremuri primordiale cand mancarea nu era disponibila pe intreaga perioada a zilei. Corpul are nevoie de o pauza a sistemului digestiv pentru a se putea concentara pe actiunea de regenerare si reparare. Alimentarea prea frecventa are un impact negativ asupra sanatatii chiar daca cantitatile ingerate nu sunt atat de mari incat sa duca la ingrasare.

Intr-o postare anterioara am scris despre postul intermitent clasic. Acesta este postul in care nu se consuma nimic in afara de apa timp de 24 de ore dupa care se revine la stadiul de alimentare obisnuit urmand ca peste o anumita perioada aleasa (o zi, doua zile, o saptamana, o luna, etc.) sa se reia acest post de 24 de ore. Postul intermitent este mai accesibil majoritatii oamenilor decat postul de durata si recomandat ca mijloc de detoxifiere si reparare a organismului.

Cum de cele mai multe ori postul intermitent incepea seara, dupa cina, terminarea lui si revenirea la alimentare se producea evident in urmatoarea seara. Ca sa preintampine un eventual discomfort venit din aceasta situatie de revenire tarzie si de multe ori abuziva la alimentatie in perioada serii, multi postitori se simteau “nevoiti” sa continue postul pana a doua zi dimineata, prelungindu-l astfel la 36 de ore sau mai mult adica aproape pana la intrarea in faza de ketoza ceea ce era inutil in cazul in care nu se dorea un post mai indelungat.

Pentru a veni in sprijinul celor care doresc sa incerce postul intermitent s-a introdus varianta micsorarii perioadei clasice de 24 de ore care parea sa puna o bariera psihologica descurajanta in fata multor doritori. Astfel a aparut:

Postul Intermitent Scurt

Aceasta este denumirea folosita atunci cand se face referire la un post mai scurt de 24 de ore. Postul intermitent scurt inseamna abtinerea de la mancare pentru anumite perioade de timp predeterminate care pot varia intre 12 si 14 ore, diferenta de ore pana la 24 reprezentand perioada de alimentare.
Dupa cum se cunoaste deja, dupa 12-14 ore de la incetarea alimentarii corpul uman incepe procesul de autofagie. Asadar orice plan alimentar in care se face o pauza alimentara de aceasta marime poate fi considerat un post intermitent scurt.

Avantaje:

– Corpul se detoxifica si arde din depozitele de grasimi, neputandu-se baza pe un aport constant de hrana;
– Foamea este mai putin agresiva in cazul postului intermitent scurt decat in alte tipuri de posturi;
– Are un impact pozitiv asupra zaharului din sange;
– In postul intermitent scurt persoana isi poate mentine un stil de viata activ si foarte activ;
– Chiar daca inceputul este mai dificil, ca in orice post, in putine zile veti observa ca va simtiti foarte bine si aveti un tonus minunat, de multe ori mai bun decat cel dinaintea postului intermitent scurt;
– Cum pentru majoritatea este dificil sa isi schimbe obiceiurile alimentare in perioadele de alimentare se poate consuma practic orice dar atentie nu si oricat si nu fara pauzele necesare unui sistem digestiv sanatos.
– Postul intermittent scurt nu este o dieta dar poate devein un mod de viata;
– Pentru multi dintre noi provocarile mai mici sunt mai accesibile, cu atat mai mult daca ne propunem sa le facem fata o perioada mai indelungata de timp;
– Partea foarte apreciata a postului intermitent scurt este flexibilitatea extrema a acestuia. In functie de programul de lucru si de somn oricine poate sa isi aleaga 14, 13 sau 12 ore in care sa nu consume absolut nimic in afara de apa;
– O parte din orele de post sunt cu usurinta acoperite de perioada somnului si ca urmare orele in care nu se mananca sunt de fapt putine si usor de trecut.
Dezavantaje:
– Cum in afara postului intermitent scurt nu exista restrictii alimentare este datoria fiecaruia sa isi pastreze un mod de alimentare echilibrat cantitativ si calitativ pentru ca inbunatatirea sanatatii si/sau scaderea in greutate sa poata fi posibile.
– Pericolul mancatului dezordonat si al cugulitului cvasi-continuu in perioada de alimentare.
– Perioada zilnica in care corpul are ragaz pentru detoxifiere este relativ scurta si pentru rezultate palpabile sunt necesare mult mai multe zile decat in posturile continue.

Iata mai jos un exemplu de post intermitent scurt:

Postul 14 h cu 10 h:

–  de la 19 seara la 9 dimineata, 14 h post, perioada in care se consuma numai apa;
–  de la 09 dimineata la 19 seara, 10 h in care se pot consuma alimente. O recomandare generala pentru perioada de hranire este sa se pastreze pauze intre mese de minim 4 ore, evitandu-se mancatul dezordonat si cuguluitul!

Asadar avand in vedere ideea de baza a postului alimentar scurt si anume durata minima de postire de 12-14 ore puteti sa va faceti oricand propriul plan de post intermitent scurt. Succes!

Mecanismul autofagiei

Autofagia este un proces caracteristic tuturor organismelor vii, inclusiv organismului uman. Datorita acesteia celulele scapa de materiile inutile iar organismul scapa de celulele inutile.

Celulele sunt inzestrate cu uimitoarea capacitate de a prelucra tot ce este in plus, inclusiv ceea ce este daunator. Reziduurile de la nivel celular sunt impachetate in autofagozomi, la fel cum noi impachetam gunoiul menajer in saci sau pungi. Apoi acestia sunt mutati in lizozomi unde sunt distrusi/prelucrati. Lizozomii au rolul unor mici intreprinderi de reciclare menajera. Materialul reciclat care rezulta din acest proces va fi folosit fie la nutritia celulara fie la regenerarea celulei.

In timpul postului cu apa acest proces se petrece mult mai rapid, de aici si efectele sale spectaculoase in ceea ce priveste sanatatea si aspectul fizic imbunatatit. Pe de o parte, in lipsa hranirii, masa reziduala de prelucrat adusa constant la nivel celular este mai mica, permitand lizozomilor o mai mare eficienta in prelucrarea stocurilor de reziduuri restante.  Pe de alta parte, prin lipsa alimentarii organismului, este declansata o criza energetica ce are ca urmare apelarea la stocul rezidual pentru asigurarea necesarului energetic.

 

 

 

5 indicii ca iti irosesti viata dar nu ești conștient de aceasta

Daca esti printre cei care se trezesc dimineata si isi spun ca nu au nimic de facut cu exceptia obligatiilor atunci cu siguranta iti irosesti viata.

Primul indiciu ca iti irosesti viata este ca:

1. Nu ai grija de tine

Nu faci nici o investitie in propria persoana. Cand spun investitie ma refer la macare sanatoasa si la un stil de viata sanatos. Acestea sunt cu mult mai importante decat hainele, masina, casa sau telefonul din dotare. Arata-ti bogatia in primul rand tie, simtindu-te intr-o stare optima de sanatate si nu in primul rand altora, prin obiectele detinute. Sanatatea este de fapt adevarata bogatie. Investiti in acele lucruri care fac diferenta in felul cum va simtiti la nivel fizic mai mult decat in cele pe care le cumparati pentru a le expune societatii spre validare.

Cum putem stii daca suntem pe drumul bun. Simplu:

Care este nivelul de energie pe care il aveti, fara a va folosi de stimulente precum cafeaua, tigarile, bauturile energizante, alcoolul, pastile de tot felul, arata care este situatia actuala a sanatatii dumeavoastra. Dimineata cand va treziiti trebuie sa simtiti ca debordati de energie la orice varsta! Capacitatea de a va bucura de viata trebuie sa existe la orice varsta! Daca acestea nu sunt prezente inseamna ca viata voastra este irosita

Posibilitatea de a fi fericit este strict legata de nivelul personal de energie. Daca doriti sa faceti ceva pentru societate sau familie sau prieteni, atunci incepeti prin a va ajuta si a va salva propria sanatate pentru ca mai apoi sa puteti face ceva pentru ceilalti. Asadar ca sa nu va irositi viata faceti tot posibilul pentru o sanatate deplina.

Al doilea indiciu ca iti irosesti viata este ca:

2. Nu iti place ceea ce faci

Nu conteaza cat timp ai investit in a studia daca practica unei meserii iti aduce nefericire.  Ai pierdut 5 ani studiind. Da. Vrei sa ii pierzi si pe restul de 30-40 de ani fiind nefericit. Sau astepti pensia ca sa fii fericit? Sau iti spui ”lucrez aici pentru ca doar acest lucru stiu sa il fac ”.

Sau poate ca iti place ceea ce faci, iti place meseria ta DAR nu iti place mediul in care lucrezi. Trebuie sa gasesti sau sa creezi acel mediu care iti este favorabil si apoi sa continui munca. Mediul care te inconjoara este foarte important si la locul de munca si in familie si oriunde in societate.

Chiar si dupa lucru sau scoala multi oameni isi umplu ziua cu activitati inutile care ii secatuiesc de energie fizica si mentala. Se plang apoi de aceasta lipsa, ceea ce ii duce la si mai multa frustrare, dezamagire si mizerie interioara.

De cate ori nu v-ati spus ~am timp sa fiu fericit dupa ce  ….si aici va las sa completati dumneavoastra in locul punctelor. Gandeste ca timpul pe care il ai este in realitate foarte limitat. Asigurate ca faci ceea ce iti place. Esti aici in viata pentru foarte putin timp, nu te pacali. Problema este ca tu crezi ca ai timp si asta te face sa astepti momentul potrivit pentru fericire. Daca astepti acest moment s-ar putea sa astepti foarte, foarte mult timp, timp pe care il irosesti.

Legatura cu natura este foarte importanta, linistea, atmosfera din jur, oameni cu care relationezi, totul conteaza. Incepe sa schimbi ceea ce nu este in regula azi, nu astepta un moment anume. Nefacand ceea ce iti doresti, nefiind intr-un mediu prielnic iti aduci tie un mare deserviciu dar si lumii. Creza-ti acel mediu care iti permite sa fii pe deplin dedicat in ceeace faci. Poti alege oricand, poti schimba oricand. Renunta azi la ideea ma sacrific pentru… persoane, idealuri bunuri. Daca nu te simti bine intr-un loc, muta-te. In zilele noastre pana si copacii pot fii mutati.

Al treilea indiciu ca iti irosesti viata este ca:

3. Tu nu folosesti mediile de socializare ci esti folosit de catre acestea

Daca te gandesti ca nu esti indeajuns de bine in pozele tale de pe retelele de socializare, ca altcineva arata mai bine decat tine, ca este imbracat mai bine decat tine, atunci sa stii ca nu folosesti cum trebuie retelele de socializare. Daca nu le folosesti bine acestea iti vor ruina viata.Daca folosesti retelele de socializare ca sa obtii validarea valorii tale din partea altora, inseamna ca le folsesti gresit. Daca petreci ore si ore comparandu-te cu altii, daca iti compari viata veniturile si ceea ce posezi cu ale altora si apoiiti spui ca te simti obosit si nu ai timp esti singurul vinovat.

In tot acest acest timp pe internet sau la televizor energia ta scade, irosesti timp, imbogatindui pe altii privind la continutul sau reclamele lor cand ai putea in schimb sa iti creezi propria viata. Intreaba-te cu ce ma ajuta timpul petrecut pe retelele de socializare, in jocuri sau la televizor,  ce am invatat de aici.

Nu spun ca nu sunt o ceratie extraordinara, spun ca trebuie sa le folosim in avantajul nostru. Poti folosi retelele de socializare ca unealta pentru a dezvolta o afacere personala, cat de mica sau pentru a intalni oameni minunati sau pentru a impartasi un mesaj. Un mesaj adecvat poate inspira milioane de oameni, aceasta este puterea pozitiva a retelelor de socializare, de ce sa nu beneficiem de ea. Partea negativa este aceea ca acestea te pot face sa irosesti foarte mult timp fara folos. Acelasi lucru este valabil si in ceea ce priveste aplicatiile, jocurile, televizorul.

Nu pierde timpul doar planuind ci si actionand. Oamenii de succes au petrecut ceva timp pentru a gandi dar au si pornit la actiune, nu au pierdut timpul doar planuind, visand sa fie ca altii. Intreaba-te: in ce fel ma poate ajuta internetul si televizorul sa evoluez. Daca nu gasesti un raspuns pozitiv inseamna ca iti irosesti viata

Al patrulea indiciu ca iti irosesti viata este ca:

4. Petreci timpul indoindute de tine, lamentandu-te

Observi ca in jurul tau lucrurile nu meg tocmai bine si incepi sa iti exprimi nemultumirea fata de situatie, fata de lume. Daca totul se va rezuma doar la ganduri si nu vor fi urmate de nici o actiune inseamna ca totul este doar pierdere de timp. Este bine sa gandesti desigur, sa constientizezi ceea ce nu merge bine, inasa cand ceva te nemultumeste, gandeste-te ce vei face concret ca sa schimbi acea stare de fapt. De exemplu: daca te plangi de felul cum te simti dupa ce mananci la fast food, de ce mai mananci la fastfood in continuare?

Plangerea de mila si nemultumirea te secatuiesc de energie. Treci la actiune radicala. In loc sa dai din energia ta mentala unor ganduri negative, cauta solutii. Nu admite din start nici un moment ideea ca nu se poate face nimic. O schimbare cat de mica, primul pas, aceasta este important. Nu te focusa pe ceea ce nu iti place. Daca faci aceasta vibratia ta energetica va fi tot mai scazuta si iti va fi tot mai greu sa te ridici.

Al cincilea indiciu ca iti irosesti viata este ca:

5. Dai curs distragerii atentiei

Exista multe feluri de distrageri si acestea iti irosesc viata.

Daca te hranesti cu barfa iti irosesti inutil energia. Realizeaza ca timpul este prea pretios ca sa il consumi incercand sa ii demolezi pe altii la propriu sau la figurat. Preocupa-te neincetat de a te creste pe tine, adevarata competitie castigata sau pierdula la sfarsitul vietii este cea cu propria persoana.

Ce fel de prieteni ai, cu cine iti petreci timpul? Gandeste-te daca acele persoane contribuie la cresterea ta ca valoare umana. Daca raspunsul este nu, atunci iti irosesti timpul. Poate ca te simti bine in prezenta lor dar daca atunci cand tragi linie, nu simti ca ai crescut, sau ai ramas la aceeasi nivel sau poate chiar ai scazut inseamna ca iti pierzi timpul. Cum stii daca te aflii in mijlocul oamenilor potriviti? Daca te simti plin de inspiratie, daca simti cum cresti, atunci esti alaturi de oamenii potriviti caci alaturi de cei nepotriviti stagnezi sau scazi.

Este esential sa te inconjori cu oameni care au aceleasi idealuri cu ale tale, pentru a evita distragerea si a inainta mai rapid catre idealul tau. Tinde sa te apropii de cei pe care ii consideri deasupra ta in idealul pe care il urmezi, caci tendinta este oricum de a te opri atunci cand ajungi la nivelul maxim al acelora care te inconjoara.

Daca esti printre cei care se trezesc dimineata si isi spun ca nu au nimic de facut cu exceptia obligatiilor atunci cu siguranta iti irosesti viata.

Cuvinte intelepte

 

” După cum nu se cuvine să încercăm a vindeca ochii fără să fi vindecat capul, nici să tămăduim capul fără să ţinem seamă de trup, cu atât mai mult nu trebuie să încercăm a vindeca trupul fără a căuta să tămăduim sufletul; cauza pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor (Helladei) este că ei nesocotesc întregul pe care ar trebui să-l îngrijească, iar dacă acestui întreg nu-i merge bine, nu poate să-i meargă bine nici părţii.”

 

(Platon, Charmides, 157 d-e)

Un articol pentru după post

Există un antioxidant universal care să acționeze în toate țesuturile corpului, indiferent de structura și rolul acestora? Da. Acesta este vitamina B7 (sau H), cunoscută popular sub numele de Biotină sau științific drept Acid Alfa Lipoic.

Biotina este eficientă împotriva distrugerilor oxidative cauzate în organism de radicalii liberi. Ea acționează la nivelul membranei și mitocondriilor celulare, din toate tipurile de celule existente în corp. Rolul ei principal este cel de producere a energiei celulare dar și cel de sinteză a acizilor nucleici și de asigurare a respirației celulare.

Pentru toate acestea Biotina și-a adjudecat numele de antioxidantul ideal. Este implicată în metabolizarea zahărului și a grăsimilor din organism, transformând glucidele și lipidele în energie. Dacă v-ați întrebat vreodată de ce aveți din abundență stocuri de grăsime, care reprezintă o potențială sursă de energie și totuși constatați o evidentă lipsă de tonus, acesta poate fi răspunsul: insuficiența Biotinei, motorul care să determine utilizarea stocurilor energetice existente.

Deficitul de Biotină determină de asemenea căderea parului, probleme legate de piele și unghii, crampe musculare, lipsa de tonus muscular bun sau de coordonare. Prezența ei suficientă înseamnă un corect regulator al glicemiei în organism.

De unde luăm Biotina:

• alimentație suficientă în Biotină
• auto-generare în propriul intestin

Alimente care conțin Biotina (miligrame/100g)

• făină de soia: 63
• gălbenuș de ou: 54
• nuci: 37
• arahide: 31
• sardine: 21
• migdale: 17
• ciuperci: 15
• orez brun: 9
• cereale integrale: 7
• spanac: 6
• crabi: 6
• morcovi: 3
• roșii: 2
• brânză de burduf: 2

Ca suplimente pentru un abundent aport de Biotină pot fi consumate:

• drojdia de bere
• melasa
• tărâțele
• untura de pește

 

Într-un intestin sănătos bacteriile intestinale produc suficienta Biotină.

Acest lucru este cu putință numai atât timp cât flora intestinală se află în stare bună. Cea mai măruntă perturbare a bacteriilor intestinale, cum ar fi ingerarea unui pahar de tărie, a unei lingurițe de zahăr sau a unei tablete de antibiotic poate tulbura semnificativ această ordine. Atunci nu mai funcționează perfect nici producția de Biotină.

Inamicii principali ai Biotinei:

Carnea grasă de orice proveniență, cartofii prăjiți, dulciurile preparate cu zahăr și conservele pot distruge flora intestinală în doar șase săptămâni. De asemenea alcoolul, nicotina și abuzul de medicamente distrug cu rapiditate Biotina.

Cum recunoaștem o floră intestinală în stare precară:

• O floră intestinală distrusă se recunoaște ușor după dereglările digestive, precum constipația sau diareea, scaunele cu miros greu, balonările, mirosul neplăcut al gurii.
• Căderea părului și problemele pielii și ale unghiilor sunt un semnal de alarmă în ce privește buna funcționare a florei intestinale.

 

De ce Biotina reprezintă rezolvarea problemelor de cădere a parului:

Biotina conține sulf. Părul, unghiile și pielea, necesită de asemenea mult sulf și au permanentă nevoie de acest element pentru a crește sănătoase.

Acolo unde Biotina lipsește, apare curând seboreea, o secreție anormal de abundentă a glandelor sebacee și pielea, inclusiv cea a capului, se acoperă cu prea multa grăsime. Printre consecințele acestui fapt se numără căderea părului și mătreața. Asigurarea unui aport suficient de Biotină ajută și la restabilirea podoabei capilare, în cazul celor care s-a pierdut mult păr. De asemenea aceasta stopează albirea acestuia.

 

5 motive pentru a consuma suficienta Biotină:

• Refacerea podoabei capilare și sănătatea unghiilor și a pielii.
• Arderi eficiente cu evitarea depunerilor lipidice și generarea de energie suficientă.
• Eliminarea radicalilor liberi din toate tipurile de structuri celulare.
• Oxigenarea celulară abundentă pentru evitarea acidifierii organismului.
• Corecta auto-reglare a glicemiei.

 

Biotina 100 capsule

 

Postul negru și zilele săptămânii

Se spune că ținerea postului negru cu perseverență într-o anumită zi a săptămânii va influența în mod pozitiv acele aspecte atribuite în general respectivei zile. Aruncând o privire în statistica acestui blog am observat că nu puțini sunt cei care au ajuns aici căutând astfel de informații și m-am gândit să le aduc la îndemână și acest tip de date. Dacă influențele despre care se spune sunt cu adevarat vizibile în viața individuală și dacă există persoane care au avut perseverența necesară să testeze influențele benefice aduse de postirea într-o anumită zi a săptămânii, rămâne să aflăm de la cei care au încercat.

Iată care sunt influențele presupuse a le avea fiecare zi a săptămânii dacă se tine post negru pe parcursul acesteia:

LUNI

Postul negru ținut luni facilitează reușita la examene, găsirea unui loc de muncă, obținerea de bunuri materiale meritate, reușire în procese unde dreptatea este de partea noastră, ajutorul în vederea căsătoriei. De asemenea sporește memoria, calitățile psihice, talentul lingvistic, imaginația, aptitudinile literare, creativitatea. Conferă o mare putere de adaptare.

MARȚI

Postul negru de marți ajută la eliminarea situațiilor de viață ce implică violența și accidentele. Acesta duce în timp la eliminarea confruntărilor și amplifică energiile de tip masculin/yang.

MIERCURI

Postul negru ținut miercuri facilitează legăturile interpersonale de orice fel, schimburile, mișcarea și adaptarea, abilitatea de a intermedia și de a comunica, afacerile. Miercuri se postește pentru a scăpa de persecuții și de învinuirile celor ce vă acuza pe nedrept. Creste optimismul și permite obținerea succesului material.

JOI

Postul negru ținut joi amplifică înțelepciunea, echilibrul, moralitatea, corectitudinea, bunul simț, respectul pentru autoritate, spiritul de sacrificiu, umanismul.

VINERI

Postul negru de vineri permite asimilarea aspectelor ce țin de afectivitate, iubire, armonie, frumusețe, senzualitate rafinată, simpatie, atracție magnetică, farmec. Aduce pacea lăuntrică și fericirea. Vineri se postește și pentru izbăvirea de vrăjmașii știuți și neștiuți, pentru alungarea duhurilor necurate și dezlegarea vrăjilor și a blestemelor.

SÂMBĂTĂ

Postul negru ținut sâmbăta  amplifică spiritul practic, siguranța, stabilitatea, spiritul de organizare, perseverența, tenacitatea, răbdarea, seriozitatea și spiritul analitic. (Nu este recomandat totuși să se realizeze în mod regulat post sâmbăta pentru evitarea unor fenomene de rezonantă nedorite!)

DUMINICĂ
Postul negru de duminică solarizează și purifică ființa și amplifică energiile de tip masculin/yang.  Arde reziduurile negative acumulate la nivel sufletesc, favorizează deschiderea către aspectele spirituale înalte și apropierea de Dumnezeu.

Pentru a ajunge la efectele dorite este necesar ca postul negru să fie ținut cu regularitate în aceeași zi a săptămânii. În prealabil este de dorit ca persoana care începe ținerea unui astfel de post sa stabilească un aspect concret pentru care face acest demers, chiar dacă ziua respectivă are o înșiruire de mai multe posibile influențe. (Exemplu: persoana va alege sa postească, sa zicem joi, pentru înțelepciune, chiar dacă joi există o multitudine de alte influențe.)

Se spune că după 3 – 4 luni efectele încep să se facă simțite, iar după aproximativ doi ani se obține o stabilizare a lor.

* Aceasta postare nu are o bază științifică ci este făcută pe baza cercetării unei convingeri populare, conform căreia, planetele sistemului nostru solar influențează pe rând zilele săptămânii, asa cum influențează și alte perioade mai mari din an, ce au căpătat denumirea de zodii.

Ne nastem apa si murim pamant

Cu înaintarea în vârstă, procentul de apă din organism scade continuu. Cum în mod plastic se exprima cineva, ”ne naștem apă și murim pământ”. Spre edificare, iată câteva date ce arată scăderea procentului de apă din corp odată cu vârsta. Organismul uman are aproximativ:

– 80% apă în starea de fetus;

– 75% apă în starea de nou nascut;

– 65% apă în starea de adult, deplin dezvoltat;

– o medie de 57,5% apă, în starea de maturitate, când se ajunge ca bărbaţii să aibă cca. 60% apă, iar femeile 55%;

– până la minim 50% apă, în starea de vârstnic.

Gradul de hidratare menține prospețimea tuturor organelor și sistemelor corpului nostru, hidratarea organelor și țesuturilor depinzând foarte mult de cantitatea de apă ingerată. Un țesut slab hidratat are o o funcționare anevoioasă, tinzând către îmbătrânire și boală, cu atât mai mult cu cât el ar avea nevoie de apă dar nu o primește și această carență se prelungește un timp tot mai îndelungat. Un țesut bine hidratat, în schimb, înseamnă sănătate, prospețime, vitalitate și tinerețe. Cum alte griji alimentare, în ceea ce ne privește, nu avem în perioada unui post cu apă, rămâne să acordăm o maximă atenție acestui aspect al hidratării.

Postul intermitent

Există o serie de studii care idică faptul că o dietă hipocalorică reprezintă o metodă de prelungire a vieții. Deși studiile s-au efectuat pe animale de mici dimensiuni, în special pe salamandre, efectele sale se pot extinde asupra tuturor.

Postul intermitent se poate ține într-o multitudine de variante, cel mai cunoscut fiind cel de câte o zi de post, alternată cu o zi în care se mănâncă. Totuși, cel mai popular post intermitent este cel în care se ține o zi de post pe săptămână. Studii clinice arată că o dietă restrictiv-calorică, tinută sub forma: zi post – zi alimentare, activează gena numită SIRT1. Această genă activată conduce la o mai bună rezistență la insulină, la o mai eficientă producere de energie la nivel celular, la reducerea inflamațiilor și la eliminarea celulelor grase aflate în jurul organelor, conducând în ansamblu la o scădere în greutate.

Avantajele postului intermitent:

– Este ușor de ținut din punct de vedere tehnic, nu necesită o informare deosebita sau un program orar sau alimentar;

– Se pierde din grăsime fără a fi nevoie de acea voință puternică necesară posturilor de durată;

– Încetinește procesul îmbătrânirii;

– Îmbunătățește metabolismul grăsimilor;

– Ameliorează starea persoanelor suferind de astm, boli de inimă, diabet de tip 2, boli inflamatorii, boli autoimune, simptome asociate menopauzei.

Puncte forte ale postului intermitent:

– Scăderea în greutate este cat se poate de concretă, rezultatele fiind vizibile în scurt timp, dând un tonus pozitiv practicantului.

– Se poate ține o perioadă îndelungată de către cei care au un surplus de greutate în special, putând dura chiar și câteva luni.

– Nu există restricții în ceea ce privește alimentele consumate, cu condiția ca în ziua inîcare se mănâncă să nu se depășească numarul de calorii propriu unei zile obișnuite, din perioada de dinaintea postului intermitent.

– Nu este neaparat necesară o schimbare de stil alimentar desi poate ea este de dorit, astfel corpul fiind scutit de nevoia de a se adapta la schimbările date de modificarea dietei.

– Se economisesc bani.

– Este ușor să tratezi sau să previi diferite carențe, dacă se acționează corect în zilele cu alimentare.

– Nu există alimente interzise deși poate ar fi necesare anumite restricții auto-impuse.

– Se pot continua programele de exerciții fizice daca ăcestea nu sunt foarte solicitante, sau se pot face unele exerciții ușoare de către cei care nu practicau până atunci nici un fel de sport.

– Se constată în timp o îmbunătățire simtitoare a sănătății sub multiple aspecte.

Puncte slabe:

– Cere autodisciplină și respectarea unei anumite planificări.

– Atât fizic cât și psihic reprezintă o schimbare majoră de comportament.

– Ca la orice fel de restricție alimentară, viața socială poate avea de suferit. În special invitațiile neprogramate pot încurca lucrurile, devenind adevărate provocări.

– Foamea cât și pofta se pot manifesta oricând, la fel ca în orice alt regim restrictiv.

– Desi după primele zile de alternare mulți simt nevoia unei diete mai sănătoase decât înainte, există însă și persoane care își mențin obiceiurile alimentare greșite, uneori chiar păstrându-și provizii din anumite alimente creatoare de dependențe, pe care le consumă în cantități duble!

– În cazul de mai sus, pe o perioadă îndelungată, încep să se observe carențe dacă se practică o nutriție inadecvată în perioada în care persoana se alimentează.

– Trebuie ținută o contabilitate a caloriilor astfel încat, în ziua în care se mănâncă, să nu se depășească numărul caloriilor zilnice dinaintea începerii postului intermitent.

– Deși poate fi ținut o perioadă foarte mare, o eventuală hrănire nesănătoasă, în zilele în care se mănâncă, va aduce treptat lipsuri în organism.

– Dacă la terminarea postului intermitent, se revine la vechile obiceiuri, și vechile neplăceri în ceaa ce privește sănătatea sau greutatea pot reapărea.

– Ieșirea din programul de post intermitent trebuie facută, continuând postul intermitent, dar crescând treptat numărul zilelor cu mâncare intercalate între zilele de post, la perioade din ce în ce mai mari.

– Dacă nu se întinde pe o durată mai mare de 3 săptămâni, postul intermitent de tip ”o zi post – o zi mancare”, nu micșorează rata metabolică.

La sarbatori inainte… la excese inapoi!

Cateva ganduri in prag de sarbatori. Imi cer scuze daca poate intra in contradictie cu felul de a vedea aceasta perioada al celor care citesc. Iata ce imi doresc si va doresc de sarbatori:

*    Pregatirea sa nu insemne cumparaturi nesfarsite de mancare, stocuri de alimente de parca s-ar astepta Apocalipsa sau magazinele ar urma sa fie inchise pentru cel putin o saptamana; gospodine sechestrate in bucatarii in acea perioada cand ne strangem sa sarbatorim impreuna dar nu si sa pregatim sarbatoarea impreuna.

*    Mesele sa nu insemne excese nici cantitative si nici calitative, adica prin feluri grele si numeroase, al caror amestec nu poate fi nicicum bun pentru sanatate. Baururile alcoolice, fara de care chipurile nu se inveseleste atmosfera, sa fie mai mult decorative, nimeni nu are nevoie de fapt de aciditatea enorma pe care acestea o aduc in organism. Dulciurile… simbolice. Oare este posibil?… Sau mai simplu ar fi sa denumim dulciuri, fructele, acele dulciuri care nu strica sanatatea si in dreptul carora cu greu se poate pune cuvantul exces.

*    Sa incercam sa nu ne agatam de traditionalul porc despre care stim cu totii in ce context istoric a ajuns sa fie traditional, spre multa stricare a sanatatii acestui neam. Daca gospodaria cu circuit inchis nu mai exista, daca omul nu mai mananca doar ceea ce produce pe langa casa sa, daca exista zeci de alternative alimentare chiar si pentru cei cu putine posibilitati materiale, de ce sa ne comportam ca si cum situatia ar fi ca acum 100 sau 1000 de ani, umpland masa cu produse din carne si faina, ca si cum altceva nu exista. Daca efortul fizic si temperatura ambientala nu mai sunt cele de alta data, de ce sa ne mintim ca iarna avem nevoie de multa proteina animala caci altfel chipurile nu se poate rezista. Ca fapt divers va spun ca ultimii 3 ani de cand am renuntat la carne au fost cei mai caldurosi ani ai mei iarna, chiar si raportandu-ma la copilarie. Colesterolul depus pe vase a fost eliminat si circulatia a devenit mai eficienta, ma simt excelent la 19-20 *C, inainte tremuram langa calorifer la 23 *C, cu mainile si picioarele gheata.

*   Nu pot sa concep ideea ca sarbatorile mari din an incep in mod traditional cu sacrificii: de porci, de miei, de curcani, de brazi. Oare fericirea nu poate fi cladita decat pe nefericirea altora? E adevarat ca brazii de vanzare din piata sunt taiati oricum dar fiecare comerciant are o evidenta, la fel si autoritatea care ingaduie taierea lor. Daca anul acesta nu se vand, la anul se vor taia mai putini, daca se vand, la anul se vor taia mai multi. Exista si varianta bradutului cumparat in ghiveci care are ceva sanse sa fie folosit mai multi ani si eventual plantat cand mai creste, si cea a bradutului de plastic. Fiecare decide.

*    Inchei spunandu-va ca de sarbatori stau acasa, si asta nu pentru ca ma agat de sintagma ca Pastele si Craciunul se fac traditional in familie, acasa. Asa am facut mereu pentru ca mi sa pare o risipa demna de cauze mai bune cheltuiala cu petrecerea acestei perioade intr-un loc public (staiune, restaurant, etc.). Prefer sa compensez intr-un interval mai neutru din an, cand imbulzeala si preturile scad si ca urmare voi beneficia un timp mai indelungat de servicii turistice, la acelasi cost. Turismul trebuie sa traiasca si in restul anului, ma gandesc. 

*   Sa nu uitam sa punem in fata relationarea pozitiva, trairea efectiva, viata reala, ceva mai in urma mancarea, si mult, mult mai in urma surogatele de viata: televizorul, calculatorul, telefonul, politica.

Sarbatori minunate sa aveti cu totii! Sa fiti fericiti!

LA MULTI ANI!

Carti despre post, dieta cu sucuri, alimentatie vegetala, farmacie verde

Candva eram frustrata caci toate mancarurile de pe masa de sarbatori erau in cel mai bun caz lacto-ovo-(infim)vegetariene si in majoritatea covarsitoare a cazurilor erau de fapt N feluri de carne, variat gatite. Nu stiam ce sa combin si cum sa fac sa arate bine si sa fie gustoasa o mancare din vegetale si nici chiar una lacto-ovo-vegetariana care sa aiba fata de sarbatoare.

Asa ca, desi in postul Craciunului cand ma simteam excelent, imi faceam planuri marete referitoare la a ramane la hrana vegetala, de sarbatori reveneam invinsa la meniurile traditionale caci numai asa ceva vroiau toti cei din jur, aceasta trebuia sa gatesc, si aceasta gaseam oriunde mergeam in vizita. Nu pot sa va spun cat de repede incepeam sa ma simt greoaie, obosita si trista, parca in jurul meu se reconstruia incet dar sigur o cusca ce se evaporase fara sa imi dau seama cat posteam.

In toamna lui 2011, dupa terminarea postului cu apa de 34 de zile, am decis sa renunt la carne si asa am facut pana in ziua de astazi cu cateva mici exceptii in care am consumat ceva peste. Odata ce am luat acesta decizie, am inceput sa caut si am gasit, destul de greu la inceput, e drept, retete vegane si raw-vegane, idei atractive pentru gatit care au fost treptat acceptate si de cei din jur care, intre timp, dat fiind afluxul de informatie in domeniu, incepusera sa caute sa fie mai ponderati cu mancarea de origine animala. Astfel am pus capat frustrarilor de sarbatori.

Pentru cei care se gasesc intr-o situatie asemanantoare, care au nevoie de inspiratie pentru mese sanatoase cu ocazii festive si pe tot parcursul anului, le sugerez sa achizitioneze cateva carti pe care sa le aiba la indemana oride cete ori doresc sa gateasca o masa sanatoasa.
Spor la gatit usor si pofta buna la mese usoare !

 

 

Promisiunea de dupa post

In prezent exista un numar extrem de mare de oameni care se preocupa de mentinerea sanatatii lor prin preventie sau de recuperarea acesteia pe cai naturale, postul cu apa avand un loc de cinste in ambele situatii. Este de asemenea o parte a anului in care multe persoane tin postul traditional si nu putine dintre ele il traverseaza asociat cu postul doar cu apa.

Mai toti privim insa inainte cu o mica strangere de inima, gandind ca, odata cu venirea sarbatorilor de iarna, tendinta este sa pierdem mai mult sau mai putin din curatenia efectuata si din ceea ce am construit in ce priveste sanatatea. De aceea am enuntat mai jos un text promisiune, de tipul juramintelor cavaleresti de odinioara, in speranta ca aceste promisiuni o data asumate vor ajuta pe cat mai multi sa nu incheie perioada sarbatorilor cu un simt de vinovatie si regret.

O astfel de asumare este cu atat mai folositoare la incheierea postului cu apa, indiferent de perioada cand este tinut.

• Imi voi respecta si proteja corpul, ca fiind cea mai inalta si complexa manifestare a vietii fizice cunoscute, fata de care sunt in cel mai inalt grad responsabil
• Ma voi abtine de la toate mancarurile si bauturile nenaturale, devitalizatoare si de la bauturile natural sau sintetic stimulante
• Imi voi hrani corpul numai cu hrana vie, naturala, pe cat posibil neprocesata
• Voi cauta sa imi prelungesc anii de sanatate din anii ce imi sunt dati a-i trai, in beneficiul meu si al celorlalti, impartasind cu dragoste cunostintele in domeniu pentru ca si ei sa reuseasca acest lucru
• Imi voi regenera corpul, asigurandu-i echilibrul potrivit intre munca si odihna, activitate si relaxare
• Imi voi purifica celulele, tesuturile si sangele constant cu mancaruri sanatoase, apa pura, aer curat si expunere la soare
• Ma voi abtine de la mancatul emotional. Nu voi consuma nimic din ceea ce stiu ca nu contine nutrienti pentru corp si minte hrana numita si hrana moarta (calorii goale)
• Imi voi mentine in permanenta toate gandurile si emotiile pure iar prin cuvintele si atitudinea mea voi cauta sa raspandesc in jurul meu calmul, binele si iubirea
• Voi cauta sa imi multiplic constant cunostintele in ceea ce priveste legile naturii referitoare la hranire, le voi aplica si ma voi bucura de fructele lor
• Voi cauta in permanenta sa ma ridic educandu-ma pe mine, prietenii si rudele in respect fata de natura si sanatate

Puteti oricand adauga noi idei sau sa alcatuiti propria varianta de promisiune catre voi insiva, inspirandu-va din ideile de mai sus pentru a va ajuta sa pastrati rezultatul postului cu apa si al oricaror regimuri sanatoase.

8 motive pentru pregatirea dinaintea postului cu apa

1. Minimizarea simptomelor neplacute Simptomele neplacute aferente detoxifierii prin postul cu apa sunt mult diminuate deoarece o mare parte din neplacerile primelor zile de post negru sunt preluate de perioada de pregatite si tranzitate mai putin neplacut.

2. Pre-curatare si pre-detoxifiere Sistemul digestiv si in special intestinul gros au ocazia de a trece printr-o pre-curatare datorita alimentarii cu o hrana ce contine multe fibre vegetale si lichide. Acest fapt va usura mult eliminarea reziduurilor de tip placa si detoxifierea din postul cu apa.

3. Inlatura teama Teama de postul cu apa, de senzatiile si reactiile organismului din aceasta perioada, de abstinenta alimentara este mult diminuata caci deja ne obisnuim sa ne simtim altfel, datorita eliminarii unei parti a toxinelor adunate in timp si deja suntem familiarizati cu ceea ce inseamna lupta cu sine.

4. Cunoasterea de sine Realizam care este diferenta dintre ceea ce inseamna foamea si poftele atat din timpul perioadei de pregatire cat si foamea si poftele din timpul postului cu apa.

5. Restrictii care nu frustreaza Obisnuinta psihica cu renuntarea treptata la anumite placeri alimentare necastia timp. Abandonarea treptata, a anumitor alimente, face mult mai usoara acceptarea ideii de a nu manca nimic o perioada – postul cu apa propriuzis – si de a manca apoi din nou cumpatat.

6. Evitarea abuzurilor Sunt evitate situatiile dinaintea postului de genul ”azi imi fac toate poftele caci de maine nu mananc nimic”, situatii in care de obicei nu se reuseste inceperea postului in ziua urmatoare iar in cazurile in care totusi se reuseste, predispun la o revenire nesanatoasta atat cantitativ cat si calitativ. Sunt de asemenea mult mai usor de evitat revenirile bruste din post cu mancaruri grele sau cantitati mari

7. Cheia revenirii corecte Pregatirea dinaintea postului cu apa este cheia succesului unei reveniri din post fara abuzuri alimentare. Deja cunoastem cum sa ne manageriem foamea si poftele din perioada in care se mananca cu restrictii.

8. Deprinderea de a fi cumpatat Respectarea unui program alimentar inainte de post faciliteaza obisnuirea mai usoara cu acesta si in perioada de revenire, cand tendinta este cea de a nu mai suporta nici o bariera in alegerea hranei si a cantitatii.

A slăbi sănătos și durabil versus a slăbi cu orice preț

Zeci de diete promit să ajute la slabit, altele chiar insinuează printre randuri avantajele pe care le oferă în viitor, cum cum ar fi menținerea rezultatului timp îndelungat, reglarea metabolismului. Și postul cu apă poate fi considerat o dietă pentru slăbit dacă se dorește acest lucru însă pe parcurs se va vedea ca el înseamnă și aduce cu mult mai mult decât scăderea în greutate. De altfel o scurtă privire aruncată peste statisticile blogului arată că postările cele mai căutate sunt cele referitoare la scaderea in greutate.

De unde oare a început totul, tot acest interes enorm pentru slabit? De la supraalimentație, de la sedentarism, de la hormonii prezenți în hrană, de la obsesia perfecțiunii, de la standardele nefirești, de la modelele din media? Acum 25 de ani si mai bine, mai nimeni nu se preocupa de kilogramele în plus și cu toate acestea statistica ne arată că supraponderabilitatea și obezitatea afectau un număr infim de persoane, mai toate aflate printre cei de varsta a 3-a. Cei care au prins acele vremuri își amintesc că în fiecare clasă, în fiecare colectiv sau zonă de locuit exista câte o persoană căreia i se spunea ”grasul” sau ”grasa”. Daca ne amintim ceva mai exact  realizăm ca acel ”gras” sau acea ”grasă” erau de fapt așa cum în ziua de astăzi sunt cam un sfert dintre copii unei clase, dintre adulții unui colectiv sau dintre locuitorii unui cartier sau sat și că, de fapt, ei erau pe atunci doar supraponderali și nu obezi așa cum sunt astăzi cei cărora li se spune ”grasul” sau ”grasa”. Un număr infim de persoane sunt mulțumite cu greutatea lor actuală și indiferent că recunosc sau nu acest lucru, chiar și cei mai ok dintre cunoscuți admit că ar vrea să mai scadă măcar 1-2 kg. În toată această inflație de kilograme se caută cu asiduitate scurtături către forma dorită, rareori se intenționează o scădere treptată, acel recomandat 2-4 kg pe lună în funcție de greutatea de la care se pornește. Din punctul meu de vedere următoarele sunt cauzele importante pentru care o greutate benefică se atinge cu greu și mai ales se păstrează greu:

1. La o vârstă fragedă, cel mai adesea în perioada de creștere și formare (adolescența), corpul este persecutat cu excese urmate de privațiuni care dezorientează grav metabolismul, alteori doar cu privațiuni nefirești, asociate lipsei de efort fizic, care setează pe termen lung metabolismul la un standard scăzut. În plasa aceasta cad în special tinerele fete, atunci cand observă că a început diferențierea fizică față de băieți, când în mod natural, prin structura ADN-ului organismul feminin, tind către a crea un depozit de grăsime mai mare decât înaintea adolescenței și decât cel al băieților de aceeași vârstă. Trebuie înțeles că acesta este un dat al naturii și lupta cu el înseamnă lupta cu ADN-ul uman, cu însuşi datul de a fi o persoană de sex feminin, luptă care nu poate fi câștigată pe termen lung decât în detrimentul sănătății, al vitalității.
2. Standardele ”de frumusețe” sunt adesea nefirești, forțat scăzute, împotriva firii, în special în cazul femeilor. Standardele absolut nesănătoase, care promovează aspectul de tip ”manechin” pot fi atinse doar cu condiția de a accepta să devenim devitalizați din punct de vedere fizic si semi-inerți atât fizic cat si mintal. A crede ca un aspect fizic ”exemplar” aduce cu sine deschiderea ușilor în societate, fără un alt tip de școlire, muncă sau talent în vreun domeniu este doar o utopie, promovată ce-i drept intens de media. Gândiți-vă: voi ați plăti o persoană doar pentru că arata bine, cum aduce plus valoare înfățișarea ei unei afaceri dacă nu știe să facă nimic altceva? Într-o singură variantă: dacă meseria acesteia este cea de a-și vinde corpul. Credeți ca puteti fi iubiți necondiționat și veșnic doar pentru că arătați superb? În scurt timp vor ieși la iveală carențele comportamentale. emoționale, de educație, incompatibilitățile de tot felul.
3. Supra-alimentația nu înseamnă neapărat mâncat mult, cât mâncat mai mult decat ar fi nevoie, mai mult decât consumul energetic efectiv.
4. Comoditatea, lenea, inerția, inclusiv în activitatea mentală. Ne prezervăm în tot, facem instinctiv dar inutil economie de energie deși consumăm preponderent alimente rapid generatoare de energie.
5. Consumul preponderent de hrană producătoare de depozite – cea hormonată, cu exces de estrogeni, care creste depozitele de grăsime și/sau retenție de apă în organismul omului sau al animalelor care îi depozitează, fiind apoi consumate de către om.
6. Excesul de sare
7. Emoții formatoare de aciditate, tot ceea ce se încadrează în general sub denumirea de stres. Stresul este urmarea unor atașamente emoționale eronate. Autocunoașterea, îndreptarea tendințelor psihice eronate durează o viată întreagă.
8. Alte activități formatoare de aciditate, în special prin oxigenarea precară la nivel celular. Gândiți-vă de două ori înainte de a alege sa faceți mișcare în spații închise, în săli de antrenament unde oxigenarea este foarte slabă. Activitatea fizică intensă aduce vrem-nu-vrem multă aciditate în organism, dacă aceasta nu este efectuată într-un spațiu abundent oxigenat, eliminarea acidității generate de efortul fizic se face foarte puțin, restul rămânând în interior. Putem avea surpriza ca efectuând la sală un program fizic intens să constatăm că, desi aparatele spaciale ne arată diminuarea indicelui grăsimii, cântarul să arate cam aceeași greutate iar circumferințele, măsurabile în centimetrii, să fie foarte puțin diminuate. Aceasta este urmarea stocării la nivel celular a apei pentru a contracara aciditatea interna la nivel celular. Nu contest valoarea tonifierii și a efortului fizic, este cunoscut faptul că mușchii sunt mai grei decât grăsimea dar sa nu dăm pe mere ceea ce am câștigat pe pere!. Atenţie de asemenea la oxigenare în spațiul în care dormim, în cel în care lucrăm, mâncăm sau ne petrecem timpul liber. Atenţie la respirație! Respirația completă, profundă, aducătoare de oxigenare și eliminatoare de aciditate la nivel celular este cea adâncă, în care abdomenul își mărește vizibil volumul în timpul inspirației și și-l micșorează în timpul expirației.
9. Excesul alimente formatoare de aciditate pentru neutralizarea cărora corpul își crește retenția de apă la nivel celular și implicit greutatea.
10. Excesul de alimente tratate pentru retenție, în vederea creșterii la cantar (injectari specifice mezelurilor în special dar si altor cărnuri).

Țigările, alcoolul și drogurile cauzează pierderea rapidă a energiei vitale a organismului

Cu ajutorul fotografiilor Kirlian s-au demonstrat efectele nocive ale fumatului și consumului de alcool și droguri, efecte care încep să se propage la scurt timp după ce acțiunea de folosire a acestora este începuta. Acest fapt este vizibil la un nivel extrem de fin, la nivel energetic. Cu această tehnică specială s-a putut observa că, unei persoane care fumează timp de 10 minute, îi dispare aproape în totalitate radiația energetica existentă altminteri în jurul corpului, radiație denumita si energie vitala sau corp energetic. Mai mult, dacă un grup de persoane se țin de mână și doar o singură persoană, aflată la un capăt al acestui șir fumează, nivelul energetic al acelui grup, observabil cu ajutorul fotografiilor Kirlian, scade rapid la toți membrii. Pierderea energetică generată de fumat și consumul de alcool și droguri este asemănătoare devitalizării produse de boală.

În timp, văduvite de energia vitală proprie, observabilă cu ajutorul acestui tip special de fotografii, tot mai multe dintre celulele și țesuturile organismului își opresc procesul de regenerare și sfârșesc prin a muri. Acest fapt este sinonim cu îmbătrânirea prematură și în final cu moartea prematură. Cele trei tipuri de vicii menționate mai sus se comporta la nivel energetic întocmai ca niște vampiri.

Cumva acțiunea de conștientizare la nivel public a nocivității acestui tip de vicii a fost lăsată în urmă, ca și cum ar fi de mult cunoscută sau înțeleasă de la sine. Acum suntem chipurile pe o altă treaptă, vorbim despre excesul de zahăr si carbohidrați, despre problematica glutenului, despre o alimentație cât mai puțin generatoare de aciditate la nivel celular. Uităm totuși că din urmă vin noi generații care trebuie ajutate să conștientizeze și să evite viciile care le dau târcoale. Nu de puține ori mi s-a întâmplat să aud despre regimuri de viată impecabile din punct de vedere alimentar și al mișcării pe care cei în cauză le asociau senini consumului de țigări și cafea sau alcoolului și energizantelor. În nesfârșita noastră  cruciadă pentru păstrarea sănătății trebuie să începem cu acele cunoștințe de bază, ”alfabetul” sănătății si apoi sa trecem la clasele superioare.

 

Plata si rasplata

Iată un subiect ceva mai mercantil decât de obicei. Este vorba despre ce primim în schimbul a ceea ce dăm. Atunci când așteptările ne sunt onorate ne numim mulțumiți, când așteptările obiective nu ne sunt onorate ne numim înșelați iar când aceasta se repetă devenim frustrați. În copilărie și în tinerețe suntem obișnuiți mai mult să primim, astfel că balanța este mai mereu înclinată în favoarea noastră s-ar zice. Unii rămân așa și cu înaintarea în vârstă forțând mereu balanța să încline doar spre ei. Alții învață să accepte un număr tot mai mare de așteptări neonorate, fără a-și mai face sânge rău din aceasta. În cazul acesta balanța se înclină dizarmonios în celalalt punct. Cred că numai obiectivitatea și sinceritatea cu noi înșine duc la așteptări obiective și un caracter echilibrat astfel încât frustrarea să nu își aibă nicicând locul în viata noastră.

În urma unui post cu apă, ținut din perspectivă strict materialistă, tragem linie și spunem: am slăbit x kilograme și mi-am ameliorat starea cu privire la x probleme de sănătate. Ne așteptam deci să primim un premiu palpabil pentru zilele petrecute în starea de a nu mânca, renunțând deci la ceva material. Din partea cui? A corpului propriu căruia i-am dat un răgaz, răgaz în care totuși el a muncit! Daca se postește și de emoții negative și de gânduri împrăștiate, care mai de care în toate direcțiile, adesea și acestea de factură negativă sau de tipul atașamentelor, postul cu apă a urcat deja pe o altă treaptă, mai înaltă. Oare ar trebui să ne așteptăm și la o răsplată nematerială? Daca da, de la cine?

Vă amintiți oare prima voastră experiență de a da benevol, fără plata? Mulți părinți înțelepți îi ajută pe micuții lor de timpuriu să descopere această fericire, convingându-i să își doneze câteva jucării unui copil care nu are parte de unele proprii. Astfel copilul cunoaște un sentiment nemaiîntâlnit până atunci, descoperă un alt fel de fericire, nematerială deși a oferit ceva material în schimb, descoperă că sufletește este mai plăcut a da decât a primi.

Mulți blogeri, mulți creatori de continut de site-uri alătură scrierilor proprii reclame. Așteaptă așadar o plată pentru munca lor, un fel de „Like” material. La noi mai puțin, însă în Vest mult mai mult, există obișnuința de a plăti aceste mici servicii, fără ca acest lucru sa fie cerut explicit, este o obișnuință, la fel cum este salutul de rămas bun. Dacă ai vizitat un blog sau un site care ți-a lăsat o impresie plăcută, îi „plătești” gazdei cu un clic pe o reclamă, dacă te-ai bucurat de acordurile unui muzicant al străzii, îi arunci un mărunțiș în pălărie, dacă te-ai minunat de nemișcarea și machiajul unei statui stradale umane de asemenea, dacă ai participat la o slujbă bisericească, aduci acolo o mică ofrandă, în funcție de cutuma locului, dacă în parc sunt porumbei, le arunci o firimitură din coșul tău de înghețată, daca la coltul pieței o bătrână vinde plante medicinale, iei un buchețel și îl pui la uscat.

”Ce rost are, ați putea spune, nu eu i-am pus pe mimi și pe muzicanți să stea pe stradă, pe blogeri să scrie, și nici locașurile de cult să își țină ușile deschise iar păsările din parcuri au trăit și până acum pe cont propriu ca și băbuțele vânzătoare de plante medicinale. Lumea merge mai departe și fără ei. Nu îmi e de acel mărunțiș neapărat dar nu face efortul să mă scotocesc în portofel sau să aștept să se deschidă reclama sau să mă murdăresc pe mână sau sa mă car acasă cu plantele acelea despre care nu știu la ce sunt bune.” Totuși, pentru aceia ”efortul” acesta înseamnă dacă vor mai fi sau nu și mâine în acel loc, oferind ceea ce au de oferit. De ce e important dacă mai sunt sau nu și mâine acolo? Pentru ca ei reprezintă de obicei translatorii coeficientului de indiferentă, de apatie, barometrul indolenței și al pasivității unei nații.

Revenind la blogosferă, nu am avut dar plănuiesc sa am reclame pe acest blog, este modul meu de a putea primi o eventuala mică recompensă indirectă pentru ceea ce fac în acest spațiu, după 5 ani de prezență activă, neîncetată. Vă rog așadar, pe fiecare, ca atunci când veți citi articole pe care le apreciați, care se vede ca au fost făcute pentru a oferi informație și nu pentru a oferi reclame în mod agresiv, printre câteva rânduri copiate din altă parte, să vă amintiți să dați un clic de ajutor, să accesați o reclamă pentru cei care au lucrat aici. Să oferiți ceva celor care va înfrumusețează într-un fel sau altul existenta, celor de a căror ocupație nu este neapărată nevoie, dar care aduc un plus de bucurie vieții. Va mulțumesc anticipat!

Apa cea de toate zilele

Apa este cea mai bună băutură, lipsită de reacții adverse. Ne poate surprinde prin multitudinea de acțiuni benefice asupra organismului, chiar și în timpul postului doar cu apă.

La nivel celular

Apa este o importantă sursă de energie: ea generează energia electrică și magnetică a fiecărei celule.

Apa este liantul structurii celulare.

La nivelul celulei apa ajută la pătrunderea oxigenului și la eliminarea deșeurilor metabolice.

Apa preîntâmpină lezarea ADN-ului.

Lipsa relativă a apei lezează sau periclitează anumite funcții ale corpului.

Apa marele ”transportator”

Apa este folosită pentru transportul tuturor substanțelor în corp.

Apa crește eficiența hematiei în procesul de colectare a oxigenului în plămâni.

Apa duce deșeurile metabolice din diferite zone ale corpului spre ficat și rinichi pentru a fi eliminate.

Apa este un sistem irigator între minte și corp.

Apa și sistemul locomotor

Apa este principalul lubrifiant al articulațiilor.

Apa este utilizată în discul intervertebral pentru a amortiza șocurile.

Apa și sistemul circulator

Apa ajută la reducerea incidenței accidentelor coronariene.

Apa previne obstrucția arterială în inimă și în creier.

Apa este esențială pentru termoreglare.

Apa si stările fizico-psihice

Apa crește eficiența efortului fizic și intelectual.

Apa reduce stresul, anxietatea și depresia.

Apa restaurează ritmul normal al somnului.

Apa reduce oboseala.

Apa și creierul

Apa este importantă pentru eficiența neurotransmițătorilor.

Apa este importantă în metabolismul creierului.

Apa împiedică reducerea memoriei cu vârsta.

Apa este importantă pentru producerea hormonilor (inclusiv melatonina).

Apa și frumusețea

Apa asigură elasticitatea pielii.

Apa dă strălucire ochilor.

Apa previne glaucomul.

Apa și sîngele

Apa diluează și fluidifica sângele, împiedicând trombozarea și creează, prin bătăile cardiace, fluxurile care împiedică formarea trombilor.

Apa normalizează hematopoieza ( Procesul de formare și de maturație a celulelor sangvine (hematii, leucocite, limfocite, trombocite) în organele hematopoetice (măduva osoasă, țesutul limfoid și sistemul reticulo-endotelial).

Apa diminuează durerile menstruale.

Apa reduce sedimentele toxice din organe.

Apa, sistemul digestiv si metabolismul

Apa este un bun laxativ.

Băutul apei ajută la separarea senzației de sete de cea de foame.

Apa împiedică imboldul adictiv către cafea, alcool, băuturi sintetice (sucuri, energizante).

Apa crește eficiența sistemului imunitar.

Apa reduce incidența grețurilor matinale în sarcină.

Apa este principalul solvent utilizat pentru metabolizarea stocurilor de toate tipurile din care se hrănește un organism în timpul postului.

Deficiența de apa scade valoarea energetică a folosirii stocurilor.

Apa crește rata de folosire a stocurilor din organism.

Consumul de apă trebuie auto-reglat în așa fel încât să i se permită acesteia realizarea acțiunilor benefice, fără ca ea să fie rapid evacuată din organism, obosind astfel rinichii și periclitând în consecință acțiunile vindecatoare ale postului. Aceasta se realizează ingerând cantități mici, la intervale scurte de timp, evitându-se consumarea unei cantități mari, care va avea drept urmare o imediata nevoie de evacuare.

Igiena naturală în timpul postului negru – Îmbăierea

Apa fierbinte are un efect dinamizant. Ea crește ușor temperatura   corpului. Relaxează  în special mușchii și încheieturile și are un rol dispersant. Apa fierbinte deschide porii, îi penetrează în adâncime și, în multe cazuri, induce transpirația. Ea aduce la suprafața pielii eventualele abcese și erupții latente. Apa fierbinte atrage către suprafață circulația deschizând porii și capilarele. Nu este recomandat a se sta o perioadă îndelungată într-o  astfel de apă fierbinte.

Apa calda este cea care are aproximativ temperatura corpului sau este cu câteva grade mai rece decât acesta (noi percepând-o ca fiind tot caldă). Apa caldă are un efect echilibrant, armonizant. În general este cea mai recomandată. Ea relaxează foarte bine dar stimulează totodată apetitul și digestia  prin inducerea stimulării activității organelor digestive, timp de o ora după ce a fost efectuată. În cazul primelor zile de post trebuie deci să ne așteptăm la o astfel de reacție pentru a nu fi luați prin surprindere. Oricum imediat după acest puseu, apetitul scade la loc. În postul mediu și în cel avansat această creștere a apetitului după îmbăiere este tot mai slabă până când, pe măsura trecerii timpului, ea dispare întru totul.

Apa rece este recomandată pentru răcorire sau în cazul inflamațiilor. Spălarea corpului cu ajutorul unui burete sau a unui prosop cu apa rece este o procedură optimă pentru scăderea febrei. Scufundarea în apă rece, pentru scurte perioade de timp, are un rol înviorător, tonic, stimulent. Contrar apei fierbinți, care relaxează și îndreaptă circulația la nivelul superior al pielii, apa rece stimulează, consolidează și îndreaptă circulația către interior, către inimă și organele interne. Apa rece contractă vasele de sânge, stimulează circulația, digestia și metabolismul. Trezește apetitul și are un efect antrenant, aducător de bună dispoziție. Compresele cu apă rece reduc umflăturile și inflamațiile. Îmbăierea în apă rece nu este recomandată persoanelor cu exces de mucus (flegmă), celor plăpânzi, șubrezi sau slăbiți, celor foarte tineri sau foarte în vârstă și pentru cei predispuși la frisoane. Scufundarea nu va dura nicidecum mai mult de 3-4 minute. În orice caz trebuie ieșit imediat dacă intervine starea de frison.

Alternarea cald/rece se face de obicei sub forma băilor parțiale sau a compreselor și este o procedură cu efecte puternice. Apa fierbinte atrage sângele stagnant afară din organele interne iar cea rece conduce sângele proaspăt înapoi în acestea și în inimă. Prin alternare circulația este puternic crescută iar zonele afectate încep sa zvâcnească, să pulseze. Acesta este semnalul vindecării și al regenerării obținute prin procedeul de alternare cald – rece. De obicei se aplică apă caldă 3 – 4 minute urmată de 1 – 2 minute de aplicare a apei reci. Acest ciclu se poate repeta de 2 – 3 ori sau chiar mai mult dar întotdeauna se termină cu o repriză scurtă de apă călduță pentru a neutraliza eventualele frisoane. În cazul scufundării în apă fierbinte romanii urmau o scufundare în apă rece pentru reînchiderea porilor și înviorare.

Produsele de curățare optime, în special în această perioadă de intensă detoxifiere, sunt cele lipsite de compuși chimici în speță săpunurile și șampoane bio. Un efect echilibrant la nivelul pielii îl au băile și dușurile calde simple, fără utilizarea agenților de curățare sau cu utilizarea doar a masajului cu obiecte de curățare abrazive de tip bureți sau perii moi. Acest procedeu este indicat in special când îmbăierea este foarte frecventa pentru a nu destabiliza echilibrul pielii.

Masajul sau curățarea abrazivă, indiferent de obiectele care sunt folosite, se face  prin mișcări în cerc sau spirală întotdeauna în sensul opus al mișcării acelor de ceas.

Uscarea naturală este un cadou minunat făcut pielii după îmbăiere având un rol benefic în păstrarea elasticității și în evitarea uscăciunii. Dacă igienizarea s-a făcut cu apă rece este necesar ca uscarea sa se facă printr-un masaj dinamic cu ajutorul prosopului de baie.

Frecvența îmbăierii în timpul postului cu apă este de obicei cea cu care persoana în cauză s-a obișnuit de-a lungul vieții. Majoritatea celor care țin un post cu apa observă că atât pielea cât și părul li se îngrașă mai repede decât înaintea acestuia fapt pentru care poate fi necesară acordarea a mai mult timp igienei personale. Totuși trebuie avut în vedere faptul că acum organismul este ceva mai sensibil la factorii externi și să nu se exagereze. Expunerea îndelungată la apa fierbinte, la săpunurile chimice iar uneori chiar și la simpla apă de la robinet (care este tratată cu clor și alte substanțe) poate crea neplăceri precum uscarea sau iritarea pielii. Într-un post avansat este posibil ca îmbăierea să fie perceputa ca fiind o operațiune mai dificilă, în această perioadă apa călduță fiind cea mai indicată, celelalte variante fiind epuizante pentru majoritatea postitorilor. Cabinele de duș sau băile neaerisite pot crea senzația de leșin sau slăbiciune accentuată dacă în interior se strânge o cantitate mare de aburi în timpul îmbăierii.

Un alt aspect deloc de neglijat este evaporarea clorului, ușor perceptibilă într-o cantitate mare de apa (căzi cu apă sau dușuri folosite la intensitate mare). Evaporarea clorului este mai intensă cu cât apa este mai caldă  însă nici apa complet rece nu este total lipsita de acest fenomen. Vara cantitatea de clor ce se evaporă din apa de la robinet este cel mai ușor de sesizat, în apa caldă în special dar uneori și în cea rece întrucât stațiile de distribuție folosesc o cantitate mai mare. Așadar trebuie avută în vedere o buna aerisire a spațiului în care se efectuează toaletarea pentru a nu inhala inutil acest clor în timpul îmbăierii.

Ca o regulă generală este bine de reținut și aplicat că nu este recomandat a ne îmbăia după ce s-a mâncat timp de doua ore.

Medicul din noi

” În interiorul fiecăruia dintre noi există un doctor, noi trebuie doar să îl ajutăm să își desfășoare activitatea. Puterea naturală proprie fiecărei ființe de a se auto-vindeca reprezintă cea mai mare capacitate de însănătoșire posibilă. Ceea ce mâncam ar trebui să ne fie medicament. Medicamentul nostru ar trebui să ne fie însăși hrana. Dar a manca atunci când suntem bolnavi înseamnă a ne hrăni boala.”

                                                                                                                                                Hipocrate

 “ În loc să folosești leacuri (medicamente) mai bine postește o zi.”

                                                                                                                     Plutarch

Unui animal, atunci când este bolnav, instinctul său natural îi spune să refuze hrana. După ce starea acută a bolii este depășită și activitatea internă de auto-vindecare se apropie de sfârșit, apetitul revine în mod natural, de la sine.  Și organismul uman are acest instinct de a intra în starea de refuz a alimentării întocmai ca și cel animal. Observându-se revenirea poftei de mâncare ca rezultat al ieșirii din starea de boală, omul cel mai adesea procedează anapoda, forțând consumul alimentar în idea că mâncatul înseamnă cumva, în mod inexplicabil, eliminarea afecțiunii respective.

Capacitatea de adaptare a organismelor vii a făcut ca acestea să fie foarte eficiente în a depozita rezerve de energie și de a apela la acestea atunci când alimenarea este deficientă dintr-un motiv sau altul, inclusiv cel al declanșării unei afecțiuni. Așadar, oraganismele vii nu numai că sunt pregătite pentru un repaus alimentar ci și dau semnalele corespunzătoare atunci când acesta este necesar.

Postul este la fel de vechi percum este si existența omului. Izvoarele istorice arată că oamenii au postit de-a lungul timpului motivați de diverse aspecte. Anticii credeau în această pracică a postului cu efect purificator și vindecător iar scrieri precum cele al lui Hipocrate, Platon, Aristotel, Galen și Avicenna  o susțin.

Bazic există două motivații ale postului: una de natură fizică, alta de natură spirituală.

Pe scurt, din punct de vedere fizic, postul permite organismului să se detoxifice, să facă o necesară curățenie interioară. Faptul că la baza majorității problemelor de sănătate de află auto-intoxicarea  este și motivul pentru care postul are o atât de largă eficiență terapeutică. În plus el oferă organelor digestive o necesară pauză si restului organismului un plus de energie (provenit din rezerve) pe care acesta îl va investi în auto-vindecarea realizabilă prin detoxifiere. Faptul că un organ încetează să funcționeze corect la un moment dat se întâmplă din cauza perturbărilor coplesitoare generate de toxicitatea sau parazitarea acestuia, perturbari care genereaza semi-blocaje funcționale la nivelul respectivului organ.

Spiritual postul oferă ocazia transcenderii numeroaselor tipuri de dependențe și atașamente legate de mâncare dar nu numai. Odată cu creșterea clarității mentale se obține prețioasa adâncire în conștientizarea de sine. Eliberată temporar de necesitatea satisfacerii foamei fizice, persoana își îndreaptă atenția către hrănirea spirituală și echilibrarea emoțională. Se spune că Pitagora nu admitea primirea ca discipoli ai săi a acelora care nu treceau mai întâi printr-o etapă de auto-purificare personală prin post.

Pentru toate tipurile de febra precum și in stadiile acute ale bolilor Hipocrate prescria fie un post strict cu apă și ceaiuri specifice afecțiunii respective, fie o dietă extrem de ușoară, constând exclusiv în lichide.

Revenind la vremurile actuale este demn de menționat experimentul științific de laborator în urma căruia s-a concluzionat că o rație de mâncare restrictivă din punct de vedere caloric, administrată șoarecilor de laborator, le-a crescut acestora durata de viață.

Poate că ar trebui adăugat că, pe termen mediu și lung, respectiva rație hipocalorică ar trebui să cuprindă acea largă paletă a diversității nutrienților necesari unei finite sănătoase.

Percepția mediului înconjurător în postul mediu și lung

După primele săptămâni de post cu apă, uneori chiar mai devreme, cel care postește observă că modul în care percepe, înțelege și relaționează cu lumea înconjurătoare s-a schimbat. De asemenea, modul său de a gândi și de a acționa s-au schimbat. Lucrurile si întâmplările din jur și-au modificat situarea pe scara valorilor.

Se formează o nouă percepție  asupra a ceea ce ne îl înconjoară. De multe ori, cel care a avansat în post îi privește pe ceilalti detașat, ca și cum ar privi actorii unei piese de teatru, se simte ca și cum nu ar fi deplin prezent și implicat în desfășurarea vieții din jurul lui.

O parte din acțiunile pe care obișnuia să le facă cel care acum se află într-un post mai avansat, o parte din lucrurile care îl interesau își micșorează drastic importanța, chiar dacă înainte de a posti avea un mare interes față de acestea. Multe dintre persoanele care avansează în postul cu apă au impresia că o parte din lucruri trebuiesc învățate de la capăt. Acțiuni precum condusul mașinii sau scrisul la calculator par o experiență  nouă. Lucruri pe care înainte le făceau automat , fără să gândească, pot cere acum o atenție cu totul deosebită, ca și cum ar fi fost uitate parțial sau ca și cum nu ar mai fi fost facute de foarte mult timp.

Pe de altă parte, alte acțiuni care cereau concentrare, se pot face acum mai usor, mai natural.  Postitorul aflat într-un stadiu mai avansat percepe în mod involuntar imagini, sunete și mirosuri care nu i-ar fi atras atenția înainte. Fiecare individ își poate observa propria gamă de schimbări care au loc în interiorul său pe parcursul unui post avansat, cele descrise aici fiind însă cele mai frecvente.

În general, percepția și înțelegerea realității lumii înconjurătoare este schimbată față de perioada cu alimentare normală. Cel care vrea să avanseze într-un post cu apă trebuie să cunoască și să rețină aceste aspecte pentru a nu fi înșelat sau speriat de impresia că ceva nu este în regulă din punct de vedere psihic cu sine. La fel ca si cel aflat în post, cei apropiati pot avea impresia unui comportament diferit la persoana respectivă.

Au  loc multe schimbări într-adevăr într-o persoană aflată într-un post prelungit. Odată cu obișnuirea cu postul, mintea și-a modificat în parte modul de succesiune al priorităților. Ca aspect general, ea devine mai calmă. De asemenea glandele endocrine lucrează diferit. De exemplu sunt secretate mai multe endorfine și mai puțină adrenalină în timpul postului față de perioada de hrănire cu solide. Unii compară chiar această stare cu cea proprie unei persoane influențate de anumite substanțe de tip drog.

Acest mod deosebit de a se simți al celui care a înaintat în post are o perioadă variabilă, de la individ la individ. Este un timp propice auto-observării, auto-cunoașterii și a învățării despre sine.

Partajează asta:

” Cu un secol în urmă, naufragiații nu supraviețuiau mai mult de câteva zile, iar autopsia ulterioară arăta că ei au murit de foame. Astăzi, când oamenii au aflat că abstinența alimentară poate fi benefică și că există metode speciale pentru ținerea unei cure de foame, s-a constatat ca 20, 40, 50, 70 de zile de abstinență nu provoacă 0 epuizare excesivă. S-a remarcat următorul lucru: dacă, în timpul curei de foame, omul începe să se enerveze sau să se îngrijoreze, cura trebuie întreruptă neîntârziat, întrucât ea devine dăunătoare sănătății. „

                                                                                                                                                                           S.N.Lazarev

Necesitatea unui regim de pre-detoxifiere înaintea postului cu apă

În cazul în care, după vreuna dintre duratele de pauză alimentară scurte, de una sau două mese sau de 24 de ore fără mâncare, simpomele sunt intens neplăcute, concluzia este că avem de a face cu un organism foarte toxic. În acest caz, este cu siguranță momentul deciziei de a urma cel puțin un regim alimentar de detoxifiere .

Cu atât mai mult, în cazul în care se intenționează un post negru de durată scurtă, medie sau lungă, dacă semnalele de toxicitate ale organismului au fost observate, de asemenea trebuie pusă problema unui regim anterior postului pentru a realiza o pre-detoxifiere a organismului. Astfel, un regim alimentar pentru pre-detoxifiere va face ca postul negru în ansamblu să fie mult mai ușor de parcurs în ceea ce privește simptomele.

Este bine de știut că, în caz că avem de a face cu un corp foarte toxic, nici un regim alimentar de detoxifiere nu va fi floare la ureche. Perioada de intensă detoxifiere de la începutul unui astfel de regim alimentar, întocmai ca și cea de la începutul unui post negru, poate fi dificilă. Gradul de dificultate reflectă fidel gradul de toxicitate și nicidecum faptul că regimul actionează în vreun fel nepotrivit persoanei respective sau în contra detoxifierii și însănătoșirii organismului acesteia.

În caz că se dorește parcurgerea unui post negru, un regim de pre-detoxifiere este nu doar binevenit ci chiar imperativ indicat a fi parcurs de către toate persoanele care se află în una dintre următoarele situații:

– nu au ținut vreodată un post negru;

– nu au ținut un post negru de mult timp (luni, ani);

– chiar dacă au ținut recent un post negru, între timp s-au alimentat haotic și nesănătos și au fost sedentare.

Este mult mai bine ca toxicitatea corpului să fie redusă gradual, printr-un regim de detoxifiere anterior postului negru, decât să se intre vertiginos într-o detoxifiere intensă, așa cum se întâmplă la abordarea brusca a postului. Intrarea precipitată în postul negru, fără un regim anterior, pregătitor al organismului prin pre-detoxifiere, poate fi un șoc pentru un corp neobișnuit cu astfel de abordări sau mai sensibil. Acestuia îi va fi extrem de dificil să se ocupe de abundența de toxicitate prezentă în sânge în perioada de început și, ca urmare, starea persoanei în cauză poate deveni una foarte neplăcută.

Deși postul negru are o uimitoare capacitate de a repune pe făgașul normal sănătatea unei persoane, este bine să se acționeze cu precauție când vine vorba de schimbări bruște cum este decizia de trecere de la o alimentare haotică și nesănătoasă, la abstineța totală de la mancare si eventual din nou, de la totala abstinență, la o alimentare haotică sau prea abundentă. Optim este ca organismul sa fie detoxifiat în ritm lent și în siguranță, nicidecum surprins nepregătit prin trecerea de la o stare la alta, în funcție de niște decizii arbitrare care sunt de cele mai multe ori impulsuri de natură emoțională.

Dacă suntem tentați de o astfel de abordare nesăbuită, trebuie să ne luam un răgaz de gandire pentru a putea realiza că organismul nu a devenit toxic peste noapte și nici în urma participării la vreun festin recent. Această toxicitate s-a clădit în corp de-a lungul anilor și, ca urmare, nu putem să ne așteptăm ca ea să fie eliminată peste noapte sau în câteva zile și mai ales fără a simți în mod neplăcut acesată etapă.

Când se ia decizia primului post negru de durată, post ce produce printre altele implicit și  detoxifierea profundă a organismului, de multe ori se naște o întrebarea: ”Oare cât timp ar trebui să postim?” Un raspuns orientativ dar nicidecum obligatoriu, este cel de a urma un post negru de atâtea zile, câți ani avem în momentul respectiv. Dacă spre exemplu cineva are 25 de ani, postul său ar putea dura 25 de zile, permițându-i astfel organismului o zi de curățare pentru fiecare dintre anii pe care i-a trăit. Aceasta este doar o sugestie, nicidecum vreo regulă specială a postului negru. Evident că orice perioadă de post este binevenită cu condiția ca aceasta să fie precedată și urmată de un mod de viață sănătos, fără excese.

Verificarea nivelului propriu de toxicitate prin postul cu apă

Pentru a vă cunoaște nivelul personal de toxicitate nu este nevoie de vreo unealată medicală sofisticată sau de tabele complicate, cu parametrii măsurabili și nici de personal medical specializat. Oricine poate fi barometrul propriei toxicități, cu condiția să fie sincer cu el însuși și să privească cu atenție și obiectivitate către propria persoană.

Cum se face masurarea nivelului propriu de toxicitate?

Măsurarea gradului de toxicitate se face prin omiterea a una sau două mese consecutive pe parcursul unei zile sau printr-o pauză alimentară de 24 de ore și prin observarea empirică a simptomelor ce se vor asocia acestei condiții cu care organismul nu este obișnuit.

Constatări

a)    Dacă după omiterea unei singure mese principale a unei zile, fără a se fi ciugulit nimic între  aceasta și cea anterioară (care sa fi fost moderată ca aport caloric) apare durerea de cap, acesta este primul și cel mai important semnal că persoana în cauză trăiește într-un corp extrem de toxic.

b)    Dacă după omiterea a două mese principale consecutive, fără a se fi ciugulit nimic înainte și între acestea, sau după parcurgerea a 24 de ore în care să nu se fi consumat deloc mâncare, apare vreunul dintre simptomele de mai jos, de asemenea este vorba despre un corp foarte toxic.

Semnalele de toxicitate extremă, apărute după ominterea a una sau două mese consecutive sau parcurgerea a 24 de ore fără aport alimentar, sunt următoarele:

–       Durerea de cap

–       Starea generală de rău

–       Amețeala

–       Slabiciunea extremă

Aceste patru simptome nu sunt universal prezente în cazul omiterii unor mese, deci nu se întâmplă tuturor. Mai mult, ele nu se află în lista simptomelor de normalitate în cazul în care sunt omise anumite mese din programul alimentar zilnic așa cum se înclină a se crede. Din păcate, apariția lor este copleșitor de frecventă în rândul persoanelor care au omis una sau două mese sau care nu au mâncat nimic 24 de ore. Aceasta frecvență însă, în mod eronat, a alimentat părerea că simptomele respective ar fi normale în caz că nu s-au mâncat una sau mai multe mese. Ele sunt de fapt  niste manifestari neplăcute foarte frecvente din simplul motiv că, un numar extrem de mare de persoane trăiesc în corpuri foarte toxice și nicidecum pentru ca ar fi niste simptome normale într-un corp pe deplin sănătos și curat.

Ce se întâmplă în interior?

Cauza apariției stărilor neplăcute amintite mai sus constă în faptul că, după întreruperea cursului obișnuit al alimenrării, în sânge se găsește, proaspăt revărsat, un aport copleșitor de toxine.

DA, este absolut normal să existe foame în perioada primară a suspendării alimentării însă stările neplăcute enumerate mai sus nu reprezintă normalitatea ci doar anunță existența toxicității în organism. Prezenta foamei și a poftelor în primele zile/ore de post negru este de fapt singurul simptom firesc, normal în această situație.

Posibile simptome după întreruperea postului cu apă

Există câteva manifestări trecătoare cu care vă puteți confrunta, în special după întreruperea unui post cu apa de durată. Oricare ar fi acestea este bine de știut că ele sunt temporare, durează o scurtă perioadă și prin urmare nu are rost să vă îngrijorați, să vă simțiți dezamăgiți sau să apelați la tratamente alopate la ivirea acestora. Iată care sunt cele mai frecvente simptome:

–       O ușoară iritare internă a gâtului, asemănătoare celei care apare după ce s-au consumat băuturi reci sau când o răceală este pe cale de a se instala.

–       Mici afte în interiorul gurii

–       Acumulare de lichid în anumite zone, în special în zona gleznelor

–       Oboseală după ce se ia masa

–       În cazul femeilor, întârzierea menstruației

–       Cei care au postit pentru remedierea unei probleme de sănatate este bine să cunoască faptul că, la întreruperea postului, se pot confrunta din nou cu ușoare simptome ce ar indica aparent revenirea problemei respective. Dacă acea problemă de sănătate implica dureri  înainte de post, și aceste dureri pot avea la rândul lor o ușoară revenire, pentru o scurtă perioadă.

Cauzele acestor manifestări au la bază efortul organismului fiecăruia de a face acele ajustări necesare pentru readaptarea la un sistem digestiv funcțional, procesând hrană solidă. Este o perioadă de tranziție dar nu lipsită de importanță. Deși acest proces presupune o serie întreagă de eforturi, organismul încearcă să străbată aceasta perioadă cât mai silențios cu putință chiar și atunci cand este supus unei adevărate brutalizări alimentare. Nu reușește însă întotdeauna acest lucru și se manifesta într-unul din modurile amintite mai sus.

În acest context, nu este indicat să dați sub nici o formă curs impulsului de a reîncepe să postiți, simțind vreun sentiment de vinovăție că ați întrerupt eventual postul respectiv mai devreme sau că poate nu ați efectuat această întrerupere așa cum ar fi trebuit! O astfel de acțiune nu numai că nu îi este necesară organismului, ci, din contră, îi aduce un deserviciu, reprezintă o influență negativă, deloc recomandabilă.

Tot ce trebuie făcut în această perioadă este să vă odihniți îndeajuns și să faceți toate eforturile de voință posibile pentru a vă alimenta cu mâncăruri ușoare din punct de vedere al efortului digestiv pe care consumarea lor îl presupune, dar bogate în nutrienți. Preferabil ar fi ca în această perioadă sistemul digestiv să beneficieze de o hrană constând în alimente aflate în starea lor naturală, cu o combinare redusă în cadrul aceleiași mese.

Cu cât se respectă mai consecvent aceste două reguli, eventualele simptome deranjante se vor retrage curând sau, cel mai adesea, vor lipsi cu desăvârșire. Așadar, micile neplăceri aferente întreruperii unui post de durată nu sunt nicidecum o regulă. Ele sunt, în cele mai multe cazuri, semnalul ca revenirea la alimentarea organismului s-a făcut brusc, fie din punct de vedere cantitativ, fie din punct de veredre calitativ (cu mâncăruri greu digerabile sau cu o varietate excesivă în cadrul aceleiași mese).

Oferind organismului propriu o tranziție lentă și ușoară se va observa cum acesta capătă o vitalitate tot mai mare și o sănătate din ce în ce mai bună.

P.S. Dacă după un post de durată medie sau mare ați avut un alt tip de simptome decât cele amintite mai sus, vă invit și pe voi să le menționați pentru a completa acest subiect.

Cum să menținem un timp îndelungat rezultatele obținute în urma postului negru

Deși nu face obiectul acestui site, pentru că de-a lungul timpului a fost solicitată în numeroase rânduri dezvoltarea acestui subiect, voi posta câteva aspecte ce trebuie avute în vedere pentru a păstra efectele benefice ale unui post cu apă, un timp cât mai îndelungat.

Fie că s-a postit pentru detoxifierea organismului ori pentru scăderea în greutate sau pentru a ameliora funcționarea deficitară a unor organe și sisteme ale organismului, toți cei care au ținut un post cu apă, doresc ca ceea ce au obținut prin acest efort, să fie menținut o perioadă cât mai îndelungată. Pentru aceasta vor trebui să se aibă în vedere câteva aspecte în ceea ce privește alimentația și viața de zi cu zi. Optim ar fi ca aceste câteva idei să fie reținute și aplicate  în așa fel încat să devină un mod de viată permanent și nu doar o trecere către vechiul mod de alimentare care a dus de fapt la ivirea problemelor respective de sănătate.

Întai de toate, trebuie avut în vedere faptul că, după un post cu apă, o perioadă, în funcție de durata acestuia, metabolismul este ceva mai lent. În general, metabolismul unei personae, avut în perioada în care aceasta se alimenta obisnuit, cu mâncare solidă, revine la același stadiu inițial după un post cu apă, după scurgerea unei anumite perioade. Așadar, acest lucru nu se întâmplă imediat după încetarea postului ci, treptat, necesitând, de regulă, dublul perioadei în care s-a ținut post cu apă. Spre exemplu, dacă s-a postit timp de 1 zi calendaristică, metabolismul va reveni pe deplin la stadiul avut anterior de o anumită persoană, după scurgerea altor 2 zile calendaristice; dacă s-a postit o saptamană (7 zile), metabolismul persoanei respective va reveni la rata avută de aceasta înaintea postului, după scurgerea a încă 2 săptămâni (14 zile). O atenție deosebită trebuie acordată acestei reguli în special de către acele personae care au postit pentru a-și reduce greutatea corporală pentru a nu pierde rapid o mare parte din succesul obținut pe timpul postului.

Motivul principal pentru care se spune că revenirea corectă din post este mai dificilă decât postul însuși, constă în faptul că dificultatea revenirii nu ține doar de partea fizică a realimentării ci și de echilibrul psihic al celui care tocmai și-a încheiat postul. Din păcate, de foarte multe ori revenirea din post înseamnă deschiderea unei uși pe care, în loc să se intre cu pași mici, cu calm și echilibru, se năvălește pur și  simplu,  de-a dreptul barbar pentru întreg sistemul digestiv și pentru organism în general.

Iată care sunt cele câteva aspecte de urmat pentru păstrarea rezultatelor unui post cu apă:

– Încercați să consumați în fiecare zi cantități cât mai mari posibil, din totalul de hrană administrat, constând în hrană vie, de natură vegetală, nepreparată termic. Atunci când în dieta unei persoane aceste produse se află în proporție mare, datorită nutrienților extrem de numeroși pe care îi conțin, hrănirea organismului este asigurată fără a se realiza un exces caloric și cu obținerea deplină a senzației de sațietate. În același timp, se poate mânca mult cantitativ, fără grija caloriilor. În timp, oganismul alimentat  frecvent cu abundența de nutrienții proprie unei astfel de diete, va înceta a mai da semnale de foame, la o perioade anormal de scurte după ce s-a mâncat, asa cum se întamplă în cazul mâncatului clasic, unde ”ronțăiala” a devenit un obicei normal și foamea este cvasi-permanentă.

S-a ajuns la concluzia că, din cauza unei alimentații defectuoase, cu alimente lipsite de acel necesar nutritiv esențial unui organism sănătos (dar totuși foarte bogată caloric), oamenii sunt de fapt, în marea lor majoritate, subnutriți chiar dacă au o greutate cu mult peste normal iar foamea semi-permanentă nu este o dereglare psihică sau de obișnuință ci un semnal normal dat de un organism care trage în permanență un semnal de alarmă anunțând că este tot mai lipsit de nutrienții necesari pentru a-i susține funcționarea corectă.

Ce este de făcut? Să inversăm această scară alimentară actuală, unde nutrienții înseamnă foarte puțin, iar aportul caloric înseamnă foarte mult, cu acea alimentație în care se aduce un aport sporit de nutrienți și unul scăzut de calorii. Singurele alimente care îndeplinesc această condiție sunt acele alimente consumate în starea lor naurală: fructele, legumele, semintele, și cele minim procesate: cerealele, boabele și anumite legume ce nu se pot consuma crude.  

–  Eliminarea din dietă, pe tot parcursul perioadei de revenire din post, a zahărului alb, a îndulcitorilor sintetici și a tuturor dulciurilor în general (cu excepția fructelor!). După terminarea perioadei de revenire la normal a metabolismului, este în continuare recomandată evitarea zaharului alb și a îndulcitorilor sintetici de orice fel, precum și a tuturor produselor care îi conțin. Se pot consuma însă, în cantități mici, alternative mai sănătase de îndulcitori precum: zahărul brut, mierea de albine, siropul de agave, îndulcitor din ștevie, sirop de arțar și alti îndulcitori naturali. Totuși trebuie în permanență avut grijă la prporția acestor alimente in dietă, pe tot parcursul vieții urmărindu-se a se trece prin perioade de pauze totale în consumul acestora. 

– Evitatarea consumului acelor produse din cereale care nu se află în forma lor integrală (ex: pâine albă, orez alb, cereale neintegrale, etc.) și  înlocuirea lor cu cereale integrale și cu produse din cereale integrale.

Este o decizie absolut pripită cea de a renunța la consumul de pâine. Cerealele trebuie să aibă o proporție mare în alimentația noastră, ele trebuie sa stea la baza piramidei alimentare. Greșala nu este cea de a mânca pâine ci cea de a mânca pâine albă și produse din făină albă, produse care sunt golite în mare parte de elemente nutritive dar abundente în calorii.

Pâinea integrală, orezul integral, cerealele integrale presate (tip musli) trebuie să facă parte obligatoriu din alimentația zilnică, prin rotație. Suntem obișnuiți să apelăm la pâine deci automat la grau, ingorând aproape cu desăvârșire  existența celorlalte cereale. Săptămânal este bine a se consuma, măcar o dată, câte o porție din fiecare dintre celelalte cereale precum: secara, orzul, ovazul, orezul, porumbul, meiul, hrișca.

Din păcate, pentru amatorii de produsele de patiserie și cofetarie, aflate atât de la îndemana, vestea nu este bună, întrucât acele produse sunt făcute din făină albă și zahar alb, afânători și aromatizanți iar o schimbare de optică alimentara va trebui să le excludă.

 – Excluderea, din alimentație a uleiurilor vegetale procesate precum margarina și uleiurile rafinate, cât și a acelor produse care le conțin. Din nou sunt vizate produsele cofetăriilor, patiseriilor, fast-foodurilor, produselor ambalate din rafrurile supermarketurilor dar și din bucătăria tradițională unde conținut de prăjeală sau de ”tras la tigaie” există în aproape orice preparat.

Pentru a fi benefic organismului, uleiul folosit în alimentație trebuie să fie presat la rece și adăugat după ce mâncarea a fost gătită și s-a răcit. Din nou trebuie avut în vedere faptul că există o multitudine de uleiuri în afara celui de floarea soarelui și că de-a lungul timpului este bine să alternăm folosirea lor.

– Eliminarea totală și definitivă a băuturilor alcoolice, a sucurilor sintetice, acidulate sau nu, a energizantelor și a fumatului. Aceste obiceiuri readuc toxicitatea organismului cu o viteză amețitoare iar o dietă, oricât de bună, devine ceva aproape inutil pentru sănătate, în prezența consumului de alcool, energizante, sucuri sintetice și a fumatului.

– Eliminarea mâncărurilor intens procesate (cam tot ce se gaseste în fast-fooduri, în cofetării, în patiserii, sau gata ambalat pe rafrurile magazinelor). Acestea conțin cantități mari de ulei rafinat/margarina , zahăr alb, arome sintetice, monoglutamat, conservanți, coloranți, afânatori și multe alte substanțe care, în mod natural, nu își au locul în organismul uman și care tind să se acumuleze.

Aceste substanțe sunt greu de eliminat iar consumul frecvent al unor astfel de alimente hiper-procesate au ca rezultat acumularea substanțelor nocive în organism, cu tot ansamblul de efecte negative ce vor decurge de aici.  Ne-am obișnuit poate să ne uităm câte E-uri conține un produs, dar aceste E-uri reprezintă doar vârful icebergului în materie de mâncare nesănătoasă. 

Aceste mâncăruri intens procesate sunt nocive. Ele trebuie înlocuite cu acelea în componența cărora se află alimente ce vor fi consumate așa cum sunt luate din natură sau gătite ușor prin fierbere/coacere la foc mic sau la aburi.

– Încercați să aveți un consum cât mai redus de carne care este impregnata cu acceleratori de crestere pe tot parcursul vieții animalelor respective. Acceleratorii de creștere, folosiți în industria creșterii animalelor și a păsărilor de orice tip, odată ajunși în organismul uman îndeplinesc aceeași funcție pe care o îndeplineau și în corpul animalelor sacrificate pentru a fi mâncate. Acești acceleratori stimulează intens creșterea masei organismului care îi ingeră, deci stimulează acumularea în general. Acceleratorii de crestere folosiți în industria creșterii animalelor reprezintă una dintre cauzele pentru care, în ziua de astăzi, organismele umane acumuleaza masă într-un mod anormal de rapid, imposibil cu secole în urmă. Și mai rău este faptul că acești acceleratori de creștere stimulează nu doar mărirea masei organismului care i-a integrat ci și a tuturor acelor forme de viață din interiorul său care îi sunt potrivnice.

Chiar dacă dețineți o sursă de carne provenită din animale crescute ca acum 100 de ani și demnă de încredere în ceea ce privește felul cum acestea au fost hrănite, crescute și cu ce au fost injectate, carnea va avea, prin natura ei, același rol de a stimula creșterea masei corporale a celui care o consumă.

Dincolo de preocuparea pentru greutate, este cunoscut faptul că, un consum frecvent de carne crește puternic aciditatea organismului și pregătește astfel terenul pentru boala. Toxinele lăsate în organism în urma digerării cărnurilor sunt cel mai greu de eliminat și, staționând în interior, ele declanșează o acțiune de tip inflamator la nivel celular. În plus, trebuie știut că inamicul colesterol este prezent în absolut toate produsele de origine animală.

Pentru cei preocupați de necesarul propriu de proteine, este bine de știut că, prin gătirea cărnii, o mare parte din proteinele acesteia se distrug, în general rămânând doar 1/3 din renumitul aport proteic măsurat al cărnii iar mâncatul crud al acesteia inseamna ingerarea unei cantitati inspaimântatoare de forme parazitare deci este din start exclus. 

De asemenea, este bine de reținut că proteine există din abundență în toate tipurile de semințe cerealiere, în legumele boabe dar și în alte legume, precum și în semințele oleaginoase. Sursele de top în ceea ce privesc proteinele, neînsoțite de riscurile si dezavantajele celor de origine animală sunt: ciupercile, fasolea boabe, soia, nucile, migdalele, semintele de floarea soarelui, grâul, orezul, porumbul, orzul, secara, meiul, spirulina.

Daca nu vă gandiți sa renunțați la consumul de carne, aveți în vedere cel puțin includerea unor pauze frecvente, săptămânale, în consumarea acesteia pentru a da ragaz organismului să elimine substanțele nocive datorate acestui consum. De asemenea un repaos ceva mai indelungat decateva saptamâni este necesar la schimbarea  anotimpurilor, primavara si toama.

– Lactatele și ouăle, la randul lor, este recomandabil a fi consumate cu maximă ponderare. Este cunoscut faptul că, la persoanele adulte dar nu numai, în urma consumului frecvent de lactate, organismul ajunge să devină îmbâxit de mucusul ce se generează în urma procesării lor în sistemul digestiv uman. Acest mucus se localizează la nivelul membranei celulare în tot organismul dar cu deosebire staționează în sistemul digestiv și  în cel respirator, fiind responsabil pentru funcționarea problematică a acestora.

Pentru cei îngrijorați de o posibilă lipsă de calciu, presupusă a proveni în urma unui consum scăzut de lactate și ouă, este bine de știut că, o proportie mare de calciu se găseste în toate cerealele, în toate semințele oleaginoase precum și în legumele boabe. În plus, consumul acestora nu vine însoțit de acea suită de factori nocivi cu care este acompaniat consumul de lactate dintre care, un loc de frunte îl are prezența cazeinei, și a consumului de lactate și ouă însoțit de prezența colesterolului, a medicamentelor (antibiotice și analgezice), a hormonilor sintetizati in laborator sau a celor auto-sintetizati (hormonii stresului: cortizolul si adrenalina).

Și în cazul consumului lactatelor și al ouălor este recomandabil să includeți pauze săptămânale precum și la schimbarea anotimpurilor pentru ca organismul să reușească eliminarea compușilor nocivi proveniți din acestea. 

În afara aspectelor de mai sus, cu privire la alimentație, trebuie avut în permanență în grijă păstrarea unui echilibru între consumul de mâncare și consumul energetic provenit din activitatea fizică a fiecăruia. Cu alte cuvinte, atunci când simțim că am mâncat peste nevoile proprii nouă, trebuie să intensificăm efortul fizic depus. Suntem meniți să ne mișcăm, să fim în activitate fizică, atât timp cât suntem treji. O dietă, oricât de sănătoasă, nu poate compensa lipsa de mișcare.

Daca vă îndoiți vreodată că v-ar fi necesară o viață activă din punct de vedere fizic, pentru ca poate încă sunteți sănătos și suplu, și mâncați sănătos, amintiți-vă urmatorul aspect:

În urma tuturor proceselor interne ce asigură desfășurarea vieții, precum și în urma tuturor proceselor digestive, organismul acumulează permanent reziduuri iar aceste reziduuri nu pot fi antrenate către eliminarea din corp decât prin efort fizic. Dieta fară mișcare înseamnă numai jumatate de masură în lupta pentru sănătate.

Postul cu apă pentru începători sau postul de 24 de ore

Pentru că există și persoane care nu au ținut niciodată un post cu apă, care simt nevoia de o îndrumare pentru a avea curajul să facă acest prim pas, cu încrederea că nu procedează greșit, postez acest scurt ghid pentru un prim post cu apă de 24 de ore, valabil de asemenea și pentru prima zi a oricărui post de durată. 

Odată ce v-ați decis să țineti primul vostru post de scurtă durată, veți începe bineînțeles cu a ține unul de 24 de ore. Este greșită, după părerea mea, ideea că, pentru a obține beneficii, trebuie să postiți săptămâni sau luni de zile. Într-un post ținut corect, beneficiile apar chiar din prima zi iar dacă după aceea se menține un regim alimentar sănătos, beneficiile pentru sănătate, obtinute în această zi, vor dura si ele.

Posturile ținute perioade lungi de timp vor sprijini desigur o detoxifiere și o ameliorare a sănătății, de cele mai multe ori completă, precum și o scădere mare în greutate. Totuși, orice mic efort de acest fel poate fi un inceput, apoi veți putea încerca, fără frică, pas cu pas, posturi de o durată mai mare.

Dacă v-ați decis și sunteți gata pentru un post de 24 de ore, este bine să aveți în vedere următoarele recomandări:

 1. Gândiți-vă în prealabil la alegerea unei zile în care vreți să țineți acest post de 24 de ore, o zi pe care o considerați oportună. Daca este posibil, alegeți o zi care nu este aglomerată cu numeroase activități și angajamente. Nu lăsați totuși ca această alegere a zilei să devină un motiv de amânare permanentă a postului. Odată ce ziua este aleasă, mai trebuie doar să găsiți și voința de a începe și de a duce la capăt acest scurt post. Dacă vă simțiți capabili, puteți desigur ține postul în orice zi obișnuită.

2. Asigurați-vă că aveți apă de calitate. În tot mai puține orașe, apa de la robinet este indicată a fi folosită pentru băut. Tot mai multe persoane folosesc filtre de apă; dacă nu aveți unul, poate că acum este momentul optim să vă decideți să îl achiziționați. În multe cazuri nici apa îmbuteliată nu este grozavă, în primul rând din cauza faptului că este îmbuteliată în sticle de plastic. O altă variantă ar fi găsirea unui izvor verificat din punct de vedere al purității apei in primul rând. Pentru un post scurt se poate folosi si ceaiul verde în combinție cu apa plată.

3. Dacă decideți să spuneți cuiva că veți ține acest post de 24 de ore, căutați ca acea persoană să fie una apropiată vouă și cu vederi ceva mai largi. Există multe persoane care pur și simplu nu pot înțelege această decizie și vor încerca cu tot dinadinsul să vă facă să renunțați la post. Deși este bine să beneficiați de suport uman în timpul postului, nu împărtășiți prea multor persoane ceea ce aveți de gând. Se poate apela eventual și la forumurile de discuții cu acest specific cum este cel de pe acest site. Pentru cei care cunosc alte limbi de largă circulație, acest gen de forumuri sunt numeroase.

 4. Cu măcar o săptămâna înaintea postului reduceți aproape de zero cantitatea de zahăr, grăsimi și cofeină consumata zilnic. Cu cât sunteți mai stricți în această măsură, cu atât mai ușor vă va fi postul. Detoxifierea și deci postul venit în urma consumului recent și consecvent de cofeină, de exemplu, poate cauza dureri de cap puternice. Daca corpul este saturat cu zahăr și grăsimi, atunci neplăcerile date de foame și de simptomele detoxifierii vor fi mult mai puternice decât în cazul persoanelor cu o alimentație corectă și sănătoasă. Pe scurt, vă va fi mult mai greu să treceți peste prima zi de post.

Este indicat ca in perioada anterioara postului să mâncați salate, legume fierte sau gătite la aburi, carne de pasăre sau pește gătită prin fierbere, aburi sau la grătar. De asemenea, în această saptamană anterioară postului, începeți să vă formați obiceiul de a bea între 1,5 și 2 litrii de apă dacă aceasta nu vă era în obișnuință până cum. Apa, împreună cu reducerea consumului de zaharuri, grăsimi și cofeină vă vor aduce printre alte beneficii și un tranzit intestinal mai bun. Acest pas are rolul de a da un puseu important procesului de detoxifiere.

5. Dacă în general aveți un tranzit lent sau suferiți de constipație frecvent, este indicat ca, înaintea postului cu o săptămână, să luați zilnic acele tablete naturale pentru curățarea și detoxifierea colonului, așa cum este specificat în instrucțiunile de folosire ale acestora. În combinație cu schimbarea dietei și cu creșterea cantității de apă consumtă, această metodă eficientă și nu foarte costisitoare de curățare a colonului va induce acel tranzit necesar detoxifierii prin post care urmează să aibă loc. Astfel, intestinele vor fi curățate în mare parte de acele resturi care au aderat pe peretii lor, în special în zona colonului. O curățenie de acest tip, efectuată înaintea postului de 24 de ore, va reduce de asemenea foamea și simptomele neplăcute ale detoxifierii pentru că, multe din toxinele sistemului digestiv vor fi fost deja eliminate.

6. Ultima masă dinaintea celor 24 de ore de post cu apă nu trebuie să depășească ora 8 seara deși cel mai indicat ar fi să fie consumată în jurul orelor 6-7 seara și să nu fie mai bogată decât cele din săptămâna pregătitoare.

În dimineața zilei de post beți două pahare pline cu apă imediat după trezire pentru a facilita eliminarea conținutului colonului, aferent zilei precedente. Apoi, luați din nou acele tablete aferente dimineții din purgativul amintit mai sus, împreună cu o cană de ceai verde.  În rest nu vă rămâne decât să așteptați ca ziua să treacă, bând cât de multă apă este posibil, dar nu mai puțin de 2 litrii.

De fiecare dată când disconfortul foamei revine, beti din nou 1-2 pahare cu apă. Dacă trebuie să plecați de acasă, asigurați-vă că aveți la dispoziție suficientă apă. Dacă alegeți să plecați de acasă cu acea cantitate de apa necesară și de care sunteți probabil mai siguri din punct de vedere al calitâții decât de apa pe care o puteți găsi în alte părți, asigurați-vă că aceasta este ținută într-un loc răcoros.

7. În jurul orei 12 ziua, când foamea are primul puseu puternic, puteți apela la o sticla cu apă minerală, cu condiția să fie băută foarte lent. Această metodă reprezintă pentru majoritatea un ajutor eficient în potolirea foamei. Dacă ați luat purgativele naturale recomandate la punctul 5, veți avea cel mai probabil nevoie de o toaletă și pe parcursul zilei așa că asigurați-vă că există mereu una în apropiere.

 8. Pe la ora 3 ziua, veți începe să simțiți o foame cu adevărat puternică. Tot atunci, majoritatea persoanelor încep să simtă și primele simptome ale detoxifierii. Este momentul în care trebuie să vă simțiți norocosi și fericiți caci corpul lucrează din greu pentru a scăpa de toxinele care vă periclitau sănătatea. Beți din nou apă plată și/sau minerală. Dacă energia lasă de dorit, o nouă cană de ceai verde poate fi de ajutor.

Pentru cei care dispun de timp, este un moment foarte potivit ca, odată cu această nouă experientă să țineti un jurnal al postului de 24 de ore, în care să vă scrieți gândurile și sentimentele pe care le aveți în această stare nouă și deosebită în care se află corpul vostru. Analizați-vă și scrieți cum vă simțiți din punct de vedere fizic și mental. Observați-vă starea de spirit și schimbările acesteia sau simptomele particulare pe care le puteti avea, unele chiar diferite de ale majorității despre care ați mai citit. Aceste informații vă vor fi foarte folositoare pentru posturile viitoare.

9. Continuați să beți apă plată pe tot parcursul restului după-amiezei. La ora la care ați luat ultima masă în ziua anterioară, în cazul nostru 6-7 seara, postul de 24 de ore ia sfârșit. Întrerupeți-l, dar nu oricum, pentru că altfel străduința ar putea să fi fost degeaba. Prima oară, se bea un suc dintr-o portocală sau gref, la alegere, diluat cu un pahar sau două de apă. După o oră, se poate cosnsuma un măr sau o pară. Nu se mănâncă nimic altceva căci poate apărea o stare de rău în cazul celor neobișnuiți cu acest fel de post.

10. În dimineața următoare se beau din nou două pahare mari cu apă, imediat după trezire și se ia un mic dejun ușor, ce poate conține fructe sau lapte degresat. Acesta este un moment optim pentru a reflecta asupra stilului de alimentație propriu, de dinaintea postului și asupra ideii de a adopta un mod de viață și hrănire sănătos, pentru totdeauna, căci felul minunat cum vă simțiți în aceasta dimineață ar putea deveni și el permanent.

Cu speranța că aceste îndrumări vor fi de folos cât mai multor începători în ale postului cu apă, doresc tuturor un post cât mai usor, cu urmări dintre cele plăcute și dorite!

Contraindicații pentru postul negru

Persoanele care se înscriu în vreuna dintre categoriile de mai jos, nu vor ține post negru până când încadrarea în categoria respectivă va lua sfârșit sau va beneficia de supraveghere de specialitate.

Postul negru este interzis pentru:

–          Persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani.

–          Femeile însărcinate

–          Femeile în perioada de lăuzie și alăptare

–          Persoanele care suferă de tulburari ale comportamentului alimentar (anorexie, bulimie, etc.)

–          Persoanele cu anemie severă

–          Persoanele care suferă de diabet tip I, dependente de insulină

–          Oricine a suferit de un atac de cord

–          Persoanele care suferă de boala numita Porphyria (un defect genetic metabolic)

–          Persoanele care suferă de acea deficiență genetică rară care împiedică o ketoză corespunzătoare

–          Cei care suferă de tulburări psihice căci este posibil să nu poată traversa etapa de detoxifiere a postului negru fără supraveghere medicală corespunzătoare.

Apa si postul negru

Cantitatea

Exista doua opinii in ceea pe priveste cantitatea de apa pe care trebuie sa o consumam in timpul postului negru.

Multi practicanti cu experienta ai acestuia sustin ca apa trebuie consumata conform setei si nicidecum in vreo cantitate anume impusa de greutatea proprie, de temperatura de afara, de natura efortului fizic facut, etc. De asemenea in primele 2 pana la 4 zile ale unui post negru majoritatea postitorilor sustin ca nu au avut senzatie de sete, dupa care in zilele care au urmat au simtit o nevoie acuta de apa, recuperand astfel eventualele lipsuri din organism. Exista de asemenea o constatare pertinenta, cum ca bautul apei in primele zile ale postului negru starneste foamea.

De partea cealalta se afla practicanti ai postului doar cu apa care sustin consumarea obligatorie a unei anumite cantitati de apa indiferent de sete, efort, temperatura de afara, etc.  deoarece aceasta intensifica schimburile la nivel celular si ajuta la o mai rapida eliminare a toxinelor din organism. Cantitatile recomandate difera in functie de mai multi factori sustinandu-se consumarea unei cantitati minime de 1,5 l pe zi. Pe de alta parte nu putem sa nu observam ca in acest caz, desi postul este tinut si pentru refacerea si odihnirea organelor interne, rinichii vor avea in continuare intens de lucru. Nu putini sunt cei care au observat pe de alta parte ca isi refac fortele slabite si combat simptomele neplacute ale postului cu ajutorul consumului de apa atunci cand problemele respective apar.

 

Calitatea

Calitatea apei consumata in timpul postului negru este de asemenea foarte importanta. Efectul de detoxifiere adus organismulnui de postul negru trebuie imbunatatit prin consumarea unei ape cat mai pure, lipsita de substante chimice (folosite pentru curatare) astfel incat sa ajutam procesul de curatare al organismului in loc sa il impovaram consumand  o apa intens chimizata. Pe acelasi sistem de gandire conform caruia organele noastre se refac si se odihnesc in timpul postului negru, trebuie sa tinem cont ca o apa plina de compusi chimici, intarzie refacerea ficatului caci acest filtrual organismului are de munca si impotriva acestora.

Apa de la robinet este de obicei incriminata din cauza metodelor prin care este curatata, in special prin clorurare si florurare si din cauza prezentei dioxinelor. Substantele chimice care nu se gasesc in compozitia naturala a apei, in mod firesc, in izvoare, sunt deci incompatibile cu organismul uman si in timp induc boala. Din fericire multe dintre aceste substante aflate in apa de la robinet  se evapora daca apa respectiva se fierbe cateva minute. Nu uitati : apa menajera nu este sinonima cu apa potabila. Cautarea unor surse de apa cat mai pure este imperativa in timpul postului cu apa.

 

 Valoarea alcalinitatii/aciditatii apei

Ph-ul apei este de asemenea important.  Multe din boli au la baza toxicitatea organismului, toxicitate care inseamna un dezechilibru sinonim cresterii aciditatii organismului. Prin urmare, pentru vindecare, trebuie reechilibrata balanta acido-bazica a organismului respectiv, prin consumarea de apa usor bazica. Valoarea optima a ph-ului corpului uman este de 7,35 – 7,40; cand se atinge aceasta stare de echilibru, corpul are cele mai multe sanse de insanatosire si de pastrare a sanatatii prin forte proprii. Ca urmare, cea mai potrivita apa pentru consum este cea care are aceasta valoare a ph-ului optim pentru corp.  Din pacate putine sunt apele imbuteliate, atat cele plate cat si cele minerale, pe care le gasim in magazine, pe a caror sticla sa se mentioneze pe eticheta care este ph-ul acelei ape. Putem afla totusi daca apa este cat de cat echilibrata daca ne uitam la compozitia ei, care trebuie sa fie usor alcalina, aceasta insemnand sa contina cat mai multe minerale cu rol alcalinizant precum calciu, magneziu, potasiu, sodiu, cesiu in cantitati cat mai mari si cat mai putine din cele cu rol acidifiant.

 

Apa distilata

Distilarea apei este procesul prin care apa este adusa la temperatura de fierbere, pana cand se  produce evaporarea, dupa care vaporii condensati sunt stransi sub forma de picaturi. Sustinatorii consumului de apa distilata spun ca aceasta apa, fiind obtinuta cum am descris mai sus, urmeaza un proces sinonim cu cel din natura, anume cel al obtinerii unei apei pure, care ar rezulta din insusi procesul de circulatie a apei in natura, daca nu ar fi existat poluarea si interventia omului.

Apa distilata nu mai contine minerale de nici un fel si de aceea are proprietatea de a absoarbe rapid substantele toxice din tesuturi, eliminandu-le astfel, odata cu iesirea ei. Pe de alta parte, apa distilata absoarbe la fel de repede elementele toxice din mediul in care se afla, de exemplu dioxidul de carbon din aer devenind astfel agresiva prin aciditatea data de acesta. Neamaicontinand minerale, aciditatea apei, aparuta din cauza absortiei dioxidului de carbon captat din aer, ar provoaca pe termen lung deficienta de minerale in organism caci favorizeaza eliminarea lor prin urina, indiferent cat de corecta este alimentarea in rest. Pentru a suplimenta lipsa de minerale benefice rezultata din aceasta concluzie, multi imbunatatesc apa distilata, adaugandu-i sare de mare. Astfel se obtine o apa eliberata de substante chimice daunatoare si imbogatita cu minerale benefice pentru sanatate.

Folosirea apei distilate in timpul postului negru este deseori mentionata in literatura de specialitate. Multi dintre cei care au folosit-o s-au plans de o acutizare a simptomelor de detoxifiere, din aceasta cauza sustinandu-se ca ar trebui folosita numai dupa ce se inainteaza in acest tip de post si organismul a eliminat cea mai mare parte din toxinele existente, astfel evitandu-se starile mai acute de rau.

Cei care se opun folosirii apei distilate o considera un produs care nu poate exista in aceasta stare in natura si care chiar daca a existat candva organismele noastre s-ar fi adaptat la noile tipuri de apa existenta si ca urmare apa distilata reprezinta un produs nenatural si impropriu consumului, tocmai datorita puritatii ei care o transforma intr-un factor agresiv.

De partea consumului apei distilate se afla, bineinteles, si cei care s-au vindecat de boli, in special de cele de natura canceroasa. Informatiile sunt contradictorii in privinta consumului de apa distilata in mod continuu, acceptandu-se mai degraba folosirea ei doar sub forma de cura de detoxifiere pentru o perioada de timp. 

Experienta personala

Dincolo de toate aceste aspecte ale consumului de apa in postul negru, trebuie sa tinem seama de un amanunt, cat se poate de important, poate cel mai important dintre toate:  corpul fiecaruia este alcatuit intr-un mod unic si are un mod deosebit de manifestare. Sa nu ne ferim de ceea ce inseamna experimentarea personala, sa nu asteptam informatii exacte despre ce si cum trebuie sa facem sau sa ni se intample sau sa asteptam exact aceleasi rezultate pe care le-a avut o alta persoana care a incercat acel lucru. Nimic nu este mai valoros si mai adevarat decat ceea ce am cunoscut prin noi insine si nimic nu ne face sa ne simtim mai vii si mai mandri si mai siguri de noi insine decat cunoasterea si autocunoasterea directa. La fel este si in cazul consumului de apa, in timpul postului negru: consumati atat cat observati ca va face bine iar daca treceti prin perioade dificile, amintiti-va ca s-ar putea sa nu fi consumat apa indeajuns sau apa cea mai sanatoasa. Fiti flexibili dar atenti caci corpul nu intarzie a da semnale de care trebuie sa tinem intotdeauna cont.

Reacții neplăcute în timpul postului negru (2)

Expectorarea

Ceea ce s-ar putea numi o „criză de expectorare” se manifestă în puţine cazuri însă uneori o scurgere aproape continuă de mucus este împinsă în gură şi gât necesitând o expectorare susţinută. Deseori aceasta durează câteva zile şi poate persista în această perioadă chiar şi în timpul somnului. Este evident un proces de eliminare pe care nu este nevoie să îl împiedicăm în această parte a desfăşurării lui. Ca majoritatea crizelor, dă o senzaţie de disconfort şi enervare atât cât durează şi, ca toate crizele din timpul postului total, este urmată de îmbunătăţiri simţitoare ale stării generale locale.

Există de asemenea câteva cazuri în care saliva curgea la fel de abundentă şi la fel de multă în timpul postului ca şi în timpul alimentării, deşi este o regulă ca ea, ca şi celelalte secreţii ale gurii, să fie simţitor reduse cantitativ încât, în gură, pe buze şi în gât există chiar o senzaţie de uscăciune. În anumite ocazii, secreţia gurii, în special mucusul, pot fi atât de neplăcute încât să înducă voma. Acest gust neplăcut se va reduce treptat şi va dispare întru totul înainte ca postul să trebuiască a fi întrerupt. Pentru o alinare imediată limba poate fi în întregime curăţată cu o perie şi gura clătită cu apă.

Crizele nervoase

Literatura despre postul negru nu conţine multe descrieri ale unor astfel de cazuri. Uşoare dureri şi arsuri chiar serioase pot începe la baza craniului şi să traverseze coloana vertebrală în jos, partea de sus încetând să sufere când durerea trece în josul acesteia. Când durerea şi arsura ajung la baza şirei spinării, ea „sare” la genunchi, în spatele acestora şi de la aceştia din nou la baza craniului. Simptomul  descris poate dura o oră sau mai mult, şi apoi poate urma o perioadă de pauză în care persoana se va odihni sau chiar va putea dormi după care criza poate reîncepe. Postitorul este astfel foarte slabit timp de 3-4 zile, cât această criză persistă, de îndată ce se termină însă, se va simţi mai puternic decât înainte.

Guturaiul

Uneori, la începutul postului cu apă, se poate instala o raceală. O inflamaţie în gât se poate instala şi ea, deşi rareori. Eliminarea mucusului este întotdeauna crescută în partea timpurie a postului, aceasta fiind socotită de multe ori ceea ce am numi o raceală.

Problemele pielii

Erupţiile pe piele pot acoperi întreg corpul sau pot fi doar localizate. De obicei, aceste erupţii dau mâncârimi. Ele se aseamănă urticariei însă nu întotdeauna produc mâncărimi, unele zone cerând scărpinare, altele nu la aceeași persoană și în același moment. Aceste erupţii pot dura doar câteva ore dar de obicei ele persistă 3-4 zile. Ele reprezintă un proces de eliminare.                                                                                                                                           

Durerile de cap/spate/membre

Durerile puternice de cap şi durerile de spate sunt de obicei însoţite de o însemnată stare de slăbiciune care cere repaosul la orizontală. Uneori, cei care postesc se sperie de astfel de simptome. Deşi durerile pot fi severe, nu există nici un pericol. Nu trebuie să întrerupeţi postul în această perioadă. Durerile de cap şi de spate pot dura de la de la 1 la 4 zile. Ele sunt cauzate de faptul că în această perioadă se petrec reajustări şi adaptări ale nervilor. Aceste dureri sunt deseori întâlnite la persoanele nervoase. Durerile de cap sunt de obicei datorate consumului de ţigări, ceai, cafea, droguri şi a mâncărurilor excitante. Durerile de cap, în cele mai multe cazuri, se regăsesc din ziua 1 până la ziua a 3-a, la începutul postului. În nici un caz nu se poate spune că toţi postitorii prezintă astfel de simptome.

În afară de durerile de spate, de obicei în partea de jos a coloanei, deseori în primele zile ale postului apar și dureri ale şoldurilor, dureri la baza craniului şi dureri ale membrelor, în special ale încheieturilor acestora. Aceste dureri şi suferinţe sunt de cele mai multe ori foarte enervante dar rareori durează mai mult de 1 sau 2 zile. Ele apar mai ales noaptea şi încetează pe parcursul zilei.

Greaţa

Se pare că este urmarea unei scăderi bruşte a tensiunii existente în mod normal. Poate fi indusă de un miros urât, de un gust rău, de o priveliste dezgustătoare sau de un şoc emoţional. Durerile severe, starea de rău, oboseala, rapidă coborâre cu un lift, etc.,  pot produce greaţa prin scăderea tensiunii în stomac prin complicatul mecanism „reflex”.

Dezordinea emoţională continuă, provenită de la griji prelungite, frici, întristări şi şocuri repetate pot da o persistentă scădere a tonusului în stomac şi să producă astfel senzaţia de rău sau de greaţă de care mulţi se plâng.

În multe cazuri, nu există îndoială că brusca oprire a alimentării care are loc în timpul postului, duce la o temporară scădere a tensiunii în stomac, producând greaţa. Pe de altă parte, persoanele cu o constituție slabă, înaltă, având carenţe alimentare, sunt predispuse la a suferei de o lipsă cronică de tensiune în zona stomacului iar aceasta se face simțită mai puternic decât de obicei în timpul postului. Prezenţa bilei în stomac, de asemenea, cauzează greaţa. Prezenţa acesteia este cel mai adesea aducătoare a unei stări de vomă.

 

Voma

Deşi au fost înregistrate cazuri în care s-a vomat mult, unul chiar şase zile şi nopţi consecutiv, de obicei această stare durează 1 sau 2 zile. În acest caz este scos afară mult mucus şi bilă. Este un proces de curăţare. Cazul menţionat mai sus dezvoltase şi nişte sughiţuri persistente; după ce cele şase zile de vomitare au încetat, au apărut sughiţuri care au persistat timp de alte şapte zile. Încetarea acestor două crize a fost încununată de curmarea unei suferinţe care persistase timp de şapte ani la acea persoană. A mai fost menţionat un alt caz de vomă, timp de 4 zile şi nopti, care a avut o excelentă revenire. Voma nu este privită ca un semnal de pericol ci ca un proces de curăţare.

Un alt caz menţionează începerea vomitării în ziua a 23-a a  unui post de 31 de zile care a persistat timp de 7 zile şi nopti, până în ziua a 29-a a postului. Au fost vărsate mari cantităţi de mucus şi bilă. Postitorul era foarte slăbit în timpul perioadei producerii vomitării dar a redevenit puternic imediat ce aceasta a încetat. Oricum cazurile menţionate sunt mai degrabă nişte excepţii neobisnuite.

Încercarea de a opri postul în timp ce persoana are stări de vomă este inutilă, chiar dăunătoare. Se consideră că acolo unde există un stomac bolnav şi unde natura nu are timp să îşi îndeplinească sarcinile, a se consuma mâncare în această situaţie devine un risc major. Nu este recomandat a se opri postul într-o astfel de situaţie; dacă se administrează mâncare într-un astfel de moment ea cel mai probabil va fi vărsată şi poate agrava starea de vomă încă şi mai mult. Un alt caz de intervenire a vomei dupa a 5-a zi de post, în care persoana a încercat să mănânce, mâncarea a fost imediat vârsată şi ca urmare nu era altceva de facut decât să se aştepte ca starea de vomă să înceteze şi să apară foamea naturală.

De obicei, în procesul de vomitare, este expectorat mult mucus. Este amintit un alt caz de vomă, care a durat 2 săptămâni, aparând după 40 sau mai multe zile de post, care a slabit mult postitorul dar nicidecum nu a reprezentat un pericol pentru acesta.

Uneori voma, durerile de cap şi erupţiile pe piele se vor ivi împreună. Cei cu puţină experienţă în postul negru cu greu pot aprecia corect dinainte dacă o persoană va avea o criză severă de acest fel. Persoanele cu probleme stomacale de durată, mai ales cele însoţite de tulburări ale nervilor sunt cele mai înclinate să le dezvolte.

Voma este parte a eliminarii pe care postul o susţine, cel mai adesea datorată unei supra-activităţi a ficatului care regurgitează bila în stomac şi care trebuie lăsat în pace. Poate apărea devreme sau târziu în timpul postului dar nu reprezintă un pericol. Astfel de crize de vomă succedânde, petrecute la sfârşitul posturilor prelungitei pot deveni fatale dacă se încearcă tratamente destinate opririi procesului de vomitare!

Crampele

Acestea pot apărea în intestinele persoanelor de ambele sexe, cât şi în pântecele femeilor. În intestine, acestea pot fi datorate gazelor, acţiunii intestinelor sau intervenţiei amestecării problemelor de natură mentală cu controlul sistemului nervos simpatic al peristaltismului. Crampele uterine sunt rare, apărând în special la acele persoane carora le sângerează uterul în afara menstruaţiei. Mai rar crampele sunt rezultatul eforturilor uterului de a vărsa de o acumulare de mucus.

Gazele

Multe persoane au gaze intestinale considerabile în timpul postului negru. Cei care suferă de probleme digestive, visceroptoză, colite, enterocolite, etc, şi pacienţii nervoşi din fire sunt cel mai adesea deranjati de gaze. Nu în puţine cazuri, gazele cauzează o stare de suferință, chiar insomnii. Majoritatea acestor persoane prezintă dificultăţi în eliminarea gazelor.

În majoritatea cazurilor însă disconfortul nu este datorat prezenţei unei mari cantităţi de gaze, căci acestea sunt rareori prezente în cantităţi mari. Se pare mai degrabă că sunt datorate tensiunii interne crescute. O tensiune sau presiune internă permanentă este menţinută în tubul digestiv. Această tensiune este reglată de sistemul nervos simpatic. Tensiunea crescută este acoperită în mod reflex, la fel ca durerea sau disconfortul din muschii abdomenului.

Celor nervosi din fire, şocurile, emoţiile puternice, etc., pot cauza o tensiune crescută în tubul digestiv şi astfel cel care posteste va simţi un anume disconfort. Temerile subconştiente pot de asemenea să cauzeze aşa numitele dureri la eliminarea gazelor. Cei care au suferit o perioadă îndelungată de probleme intestinale sunt în mod special aplecați către modificări ale tensiunii în tubul digestiv.

Neregularităţile funcţionale ale stomacului şi ale intestinului pot da dureri, din cauza contracțiilor peristaltice crescure care există deseori în acest caz. Suferinzilor de visceroptoză accentuată, cu unghiuri ascutite, le poate crește tensiunea intestinală şi le va cauza astfel disconfort şi dureri.

O activitate peristaltica crescută a pereţilor stomacului, datorată nervozităţii poate da, de asemenea, acel disconfort cere este pus în mod greşit pe seama durerilor date de gae. O tensiune crescută poate apărea în orice parte a tubului digestiv şi aceste dureri sau stară de disconfort pot fi generale în abdomen sau pot fi localizate.

Postitorii care suferă se plâng că astfel de gaze îi fac nervosi şi îi ţin treji noaptea. În acest caz înseamnă că se întâmplă exact opusul: nervii cauzeată creşterea tensiunii, reultând disconfortul. Dacă aceste persoane reuşesc să se relaxeze complet, durerea dată de gaze încetează. Se pot folosi masajul abdominal, apa fierbinte aplicată pe abdomen, băutul apei calde, autosugestia, măsuri care de obicei  înlătură neplăcerile cel puţin temporar dar care nu micşorează în mod real cantitatea de gaze existentă.

Zgomotul gazelor din intestine înseamnă un control slab al nervilor la acest nivel al organelor. Medicamentele vor produce aproape întotdeauna astfel de zgomote datorate excitării produse de către acestea căci ele irită.

Deseori se aud gâlgâituri şi chiorăituri în abdomen datorate mişcării gazului dintr-o parte a intestinului către cealaltă. Sunt cauzate alte ori de  intervenţia emoţiilor în controlul normal al simpaticului asupra intestinelor. Un om nervos poate manifesta un astfel de chiorait la cea mai slabă provocare. Clismele datorită excitării pe care o produc, dau şi ele deseori aceste simptome.

Diareea

Este rareori înregistrată, deşi este mai obişnuită în postul total decât ştiu majoritatea persoanelor. Cauza este datorată faptului că aceştia folosesc clisma care ascunde adevarata dezvoltare a diareei. Când apare, ea intervine doar ca urmare a unui proces de curăţare ce are loc în interior şi numai dacă este o nevoie imperativa se va face o clisma pentru calmare.

Ameţelile/Slăbiciunea

Ameţeala este un simptom foarte frecvent, care se manifastă mai ales în perioada incipientă a postului sau când persoana se ridică brusc din poziţia aşezat. Durează câteva secunde şi poate fi prevenită printr-o  ridicare lentă. Reprezintă o situaţie obiţnuită în timpul postului şi apare din cauza retragerii bruşte a sângelui din creier. Dacă postitorul nu se va auto-brusca, rareori va simti vreo ameţeală.

Slabiciunea poate interveni în primele zile ale postului. Nu ar trebui sa vă alarmeze sau să vă sperie trebuind să se aibă grijă numai ca persoana să nu se tensioneze, înlăturând totodată purtarea hainelor strânse pe corp şi permiţându-se din plin accesul la aer curat al postitorului.

Deşi relativ puţine persoane leşină, multe dintre ele păţesc asta la un moment dat pe parcursul postului. Cel mai adesea, aceasta se poate întâmpla în prima sau a doua zi de post negru şi să nu se mai repete mai târziu. Pe de altă parte, este menţionat un caz în care revenirea din post realizată inadecvat a dus la indigestie şi la un leşin de durată. Accentuăm că astfel de fenomene sunt mai degrabă nişte ciudăţenii rar întâlnite decât un fenomen frecvent.

Când un postitor leşină, el trebuie îngrijit exact ca o persoană care a mâncat obişnuitele trei mese pe zi. Tot ce are  nevoie este aer curat şi timp. Nu trebuie ridicat ci lăsat la orizontală. Nu este nevoie de nici un fel de stimulare sau săruri de mirosit. Trebuie lăsat liniştit şi va deschide ochii privind în jur şi se va ridica singur continuându-şi activităţile. Nu este nevoie nici de udarea cu apă rece a feţei. Repaosul şi nu şocul îi este necesar unei persoane care a leşinat.

Inflamaţiile/durerile gâtului

Deşi acestea sunt frecvente imediat după oprirea postului, ele apar ocaizional şi în timpul postului. Durerea nu este niciodată mare, durează o zi sau două, cel mult şi nu este un motiv de îngrijorare.

Palpitatiile/ Durerile inimii

Şi palpitaţiile se datorează tot gazelor formate în tubul digestiv. Aceste simptome apar rar şi nu sunt periculoase deşi de obicei sunt sursa multor îngrijorări fără rost din partea postitorului. Palpitaţiile pot fi rezultatul  nervozităţii, al fricii sau al unor sforţări fizice.

Ceea ce se resimte ca o durerea a inimii, este de fapt rareori o durere a acesteia. De obicei este o durere în piept. Se poate datora gazelor, poate fi de origine psihică sau de origine toxică. Numai dacă este însoţită de alte simptome care indică probleme ale inimii ar trebui luată în seamă. Altfel nu este o problemă serioasă şi va trece curand.                                                                                                                                                  

Insomnia

Este datorată cel mai adesea lipsei nevoii de a dormi deşi somnul este necesar pentru  individul obisnuit care posteste. În câteva cazuri, insomnia se datoreză tensiunii nervoase sau disconfortului. Ea nu ar trebui să producă îngrijorare.

În timp ce câţiva dintre postitori dorm la fel de mult ca atunci când mânancau, majoritatea dorm mult mai mult decât realizează. Aceasta se întâmplă şi în cazul celor care suferă de insomnie. 10 ore de somn par ca 15 minute pentru că nu suntem conştienţi de trecerea timpului în timp ce suntem adormiţi; o oră de veghe însă pare o noapte întregă pentru că timpul trece atât de greu când aşteptăm să adormim.

Problemele optice

Deşi nu este un lucru neobişnuit să se observe mari şi de durată îmbunătăţiri ale vederii în timpul postului, mai ales în timpul unuia de durată, există câteva rare exemple în care a apărut o slăbire temporară a vederii. Este menţionat un caz al unei persoane care începuse să vadă dublu chiar înaintea terminării unui post foarte lung . Erau percepute două imagini vizuale în locul uneia. Un caz mai des întâlnit, deşi totuşi foarte rar, este slăbirea vederii într-atât încât postitorul vede foarte slab. Este forţat să înceteze a mai citi pentru ca vederea să nu îi slăbească mai mult, ceea ce este de altfel şi recomandat. Acestea se presupun a se datora unei pierderi temporare a coordonării între cei doi  ochi aceştia ne mai focusându-se asupra obiectului dorit. Nici o afectare reală a nervilor sau a mecanismului vederii  nu apare în realitate iar slăbiciunea şi defectele amintite dispar la scurt timp după încetarea postului, vederea devine încurând mai bună decât a fost înaintea postului. Este menţionat un caz în care s-a dezvoltat o astfel de problemă la o persoană care purta lentile groase de ani de zile înaintea postului. După încetarea postului persoana a putut renunţa la ochelari. Un alt caz este cel al unei femei care purta ochelari dar care vedea dublu fără aceştia, înaintea postului, şi şi-a recăpătat vederea normală în timpul postului. A putut renunţa la ochelari în a 16-a zi a postului văzând să citească fără aceştia. Nu s-a mai întors la folosirea lor până peste aproximativ 7 ani.

Igiena naturală în timpul postului negru – Cavitatea bucală

Este posibil ca în timpul postului total să doriţi ca întreţinerea igienei personale să fie facută cu produse naturale. Este indicat, întrucât, în această perioadă, produsele obişnuite de igienă corporală pot să dea diferite reacţii neplăcute din cauza chimicalelor pe care le conţin. Există şi produse exclusiv naturale, în magazinele de profil, pe care să le folositi ca atare sau în diverse combinaţii.

 

Albirea naturală a dinţilor

 

ATENŢIE! Procedurile de albire trebuie repetate la un interval de câteva zile, pe perioade limitate de timp, deoarece pot ataca smalţul dentar şi pot produce sensibilizarea gingiilor.

1. Sarea grunjoasă, pisată până devine un praf extrem de fin, este un remediu foarte ieftin şi la îndemână pentru albirea dinţilor. Atenţie însă, nu trebuie să aveţi carii netratate când apelaţi la această terapie.

2. Lămâia: Partea superioară a unei coji de lămâie netratată cu care se freacă dinţii aceştia devenind albi, iar gingia se întăreşte.

Altă variantă, pentru dinţii mai sensibili: dinţii să fie umeziţi doar cu suc de lămâie cu ajutorul unui tampon de vată, apoi să se clătească gura cu multă apă.

Sucul de lămâie se poate amesteca şi cu bicarbonat de sodiu. La început, se tamponează bine dinţii cu suc de lămâie. După cinci minute, se poate aplica bicarbonatul, care are rolul să neutralizeze pH-ul, devenit acid în contact cu lămâia.

3. Salvia: Frunzele de salvie se folosesc pentru curaţarea dinţilor prin frecare sau in amestec cu alte ingrediente din această secţiune.

4. Puteţi spăla dinţii cu un amestec de pudra de curcuma, ulei de muştar şi puţină sare.

5. Mărul: Sucul mărului folosit pentru clatire albește dinţii fără să le afecteze smalţul; la fel şi mâncatul acestuia sau frecarea lor cu partea interioară a cojii mărului.

6. Puţin bicarbonat şi peroxid de hidrogen, cumpărat din farmacii, pentru uz oral.

7. Se poate folosi un amestec de câteva picături de suc de lămaie şi bicarbonat, care se aplică pe dinţi înainte de pasta de dinţi. Se stă astfel câteva minute şi apoi se clăteşte bine gura.

8. Cea mai cunoscuta metoda de albire a dintilor este spalare acestora cu sare, bicarbonat de sodiu, cenusă de lemne sau un amestec al acestora. Elementele abrazive ale acestor materiale ajută la curăţarea petelor de pe dinţi şi fac ca dinţii să fie mai albi. 

9. Bicarbonatul alimentar, deşi nu are rol în albirea dinţilor, este folosit la periajul acestora pentru rolul de bun igienizator al acestuia, simplu sau împreună cu oricare alte plante din cele enumerate in acest articol, în amestec.

 

 Tartrul

 

1. Sarea de bucătărie are efect abraziv şi îndepărtează impurităţile de pe dinţi, totuși trebuie pisată până devine un praf extrem de fin înainte de a fi folosită. Atenţie însă, nu trebuie să aveţi carii netratate când apelaţi la această terapie.

2. Praf de dinţi cu cretă flotată. Creta flotată cu granulaţia ei foarte fină este un agent de curăţare bun, care îndepărtează tartrul şi placa dentară împreună cu rădacina de violete se găseste sub numele de Radix Violae Ordoratae. Ingrediente: 60 g cretă flotată, 20 g pulbere de radacină de violete şi 5 ml ulei de mentă. Se amestecă creta şi pulberea şi se adaugă uleiul de mentă. Se trece prin sită şi se păstrează într-un borcan cu capac. Pentru spălare, se presară puţin din acest praf pe periuţa umezită.

3. Frunzele de salvie curaţă de asemenea placa dentară filosindu-se mărunţite, uneori in combinaţie cu alte plante.

 

Gingiile

 

1. Praf de dinţi cu portocală şi mentă. Acest praf de dinţi întăreşte gingia şi poate să dea rezultate foarte bune în cazul unei paradontoze care s-a instalat deja. Ingrediente: 40 g coajă de portocale, 30 g frunze de mentă uscate şi 10 g sare de mare. Se spală şi se rade coaja unei portocale. Se lasă peste noapte la uscat. A doua zi, se fărămiţează frunzele de mentă cu mâna şi se amestecă cu coaja de portocală rasă şi cu sarea. Pulberea astfel obtinută se păstrează într-un borcan cu capac. Pentru curăţarea dinţilor, se presează puţin din acest praf pe periuţa de dinţi umezită. 

2. Pasta de dinţi cu lămâie, salvie şi rădăcină de iris (stânjenel). Lămâia întăreşte gingia şi înlătură petele maronii. Salvia şi uleiul de scorţişoară au efect antiseptic, iar rădăcina de iris, posedă proprietăţi analgezice. Ingredinte: 1 lămâie, 1 linguriţă de pulbere de rădăcină de iris, 1/2 linguriţă ulei de scorţisoară, 1 lingură apă distilată. Se zdrobeste pulpa lămâiei şi se amestecă într-un bol cu frunzele de salvie mărunţite, pulberea de iris şi uleiul de scorţisoară. Apoi se adaugă apă cat să se formeze o pastă groasă. Se pastrează într-un borcan cu capac.

3. Sarea grunjoasă, bine pisatăpisată până devine un praf extrem de fin este foarte bună pentru sănătatea gingiilor. Atenţie însă, nu trebuie să aveţi carii netratate când apelaţi la această terapie.

 

 Curățarea limbii

 

Cu muchia unei lungurițe rașchetați-vă limba, apăsând moderat de la bază către vârf, astfel încât aceasta să adune în ea pelicula existentă pe limbă. Spălați-o bine și clătiți gura de câteva ori. Pe lingură se va observa strânsă o spumă asemănătoare celei care iese la început deasupra mâncărurilor care fierb. Acelea sunt toxine din organismul nostru de care e bine să scăpăm în fiecare zi de dimineața și în special în timpul postului negru. Procedura ajută și la eliminarea mirosului neplăcut al gurii care se întețeste în această perioadă.

Bacteriile cavității bucale – Apa de gura

1. Busuiocul: Decoct de busuioc – O cană de 200 ml cu apă rece, în care se pun la macerat două linguriţe de frunze uscate. După 15 minute, ingredientele se fierb, iar după două-trei clocote, vasul se ia de pe foc şi decoctul se lasă la infuzat un sfert de oră. Cu acest remediu, se clăteşte gura de mai multe ori pe zi.

2. Apa de gura cu sare – Se dizolva 1 linguriţă de sare în 100 ml de apa, dacă pare prea puternică soluţie se mai diluează până se obţine un gust suportabil. Se clateşte cura de cel puţin două ori pe zi. 

3. Apa de gura cu menta.

4. Se amestece sucul de lămâie cu apă (în cantităţi egale). Cu acest amestec se clăteşte binegura de două-trei ori pe zi.

5. Seminte de chimion (10g) + seminte de anason (10g) + alcool 700 (80g). Se pun semintele la macerat in alcool timp de 10 zile dupa care se filtreaza. Se folosesc 20 picaturi la un pahar cu apa.
6. Ulei de menta (5g) + alcool (100g). Se folosesc 8-10 picaturi la 100g apa.
7. Ulei de lavanda sau flori (5g/20g) + alcool (100ml).Florile se macereaza timp de 14 zile in alcool, apoi se strecoara. Se folosesc 6-8 picaturi in 100ml apa.

8. Se amestecă bicarbonat cu puţină sare de mare, glicerină vegetală, zece picături de ulei esenţial de mentă, alte zece picături de ulei esenţial de portocale şi cinci de ulei esenţial de eucalipt. Se periază de două ori pe zi dantura cu amestecul obţinut, iar bacteriile de la nivelul gurii vor fi îndepărtate după doar câteva zile de folosire.

 

Folosirea aţei dentare

De asemenea, folosirea în dieta zilnică a unor alimente precum cele de mai jos, sau folosirea lor în preparatele pe care le realizaţi au de asemenea efect de curăţare, albire şi vindecare: merele, căpşunile, ananasul, morcovul, ţelina, broccoli, castravetele, mărarul, anasonul, ceaiul verde, menta, zerul lichid.

 

Cum să continui postul

 

Voi manca din nou!

 

Multe gânduri trec fără noimă prin mintea celui care posteşte. Multe dintre ele vă pot aduce în pragul abandonului. De multe ori sunteţi la un pas de a opri postul total  din cauza fricilor interioare. Poftele întind capcane la tot pasul, cand ajungeţi să vă simţiţi prins într-o astfel de capcană gândiţi că veţi mânca din nou! Atunci când o veţi face însă, veţi fi un om mai sanatos, mai curat, mai puternic. Aceeaşi mâncare de care vă e poftă acum va exista şi peste o lună, cu aceeaşi savoare şi cu aceleaşi aspect. Totuşi nu trăiţi zilele de post negru făcându-vă planuri ce o să mâncaţi la încheierea acestuia sau păstrându-vă mici provizii.

Faceţi faţă stărilor schimbătoare

 

Eliminarea toxinelor ca de altfel şi stocarea lor peste un număr suportabil organismului duce nu de puţine ori la stări neplăcute. Oricând se poate ivi un moment încordat căruia poate altă dată nu i-ați da atât de multă importanţă însă acum sunteţi gata de izbucnire. Când întâlniţi un obstacol deveniţi iritat şi vă simţiţi inconfortabil . Lăsaţi lucrurile aşa şi îndepărtaţi-vă câteva momente, calmaţi-vă emoţiile, gândiţi obiectiv, apoi întoarceţi-vă cu mintea limpede şi acţionaţi. Alteori sunteţi  asaltat de emotii, simtiţi ca nu mai judecaţi corect. Aceste simptome seamăna cu stările descrise în sindromului premenstrual. Acordaţi-vă o scurtă perioada de liniştire, creaţi o distanţă de confort între voi şi lume.

Chiar şi un post scurt are multe etape diferite. Postul grăbeşte succesiunea stărilor emoţionale încat la un moment dat vă simţiţi apropiat de Dumnezeu simţindu-vă bine, în următorul vă simţiţi golit şi rece. Acum se duce o luptă între carnea care este supusă voinţei voastre şi spiritul  care se consolidează, se căleste. Cel mai vulnerabil vă simţiţi atunci când sunteţi privat. Omul înţelept îşi cunoaşte slăbiciunile. Niciodată nu abandonaţi din cauza stărilor depresive sau de iritabilitate. Nu are rost să vă încredeţi în emoţiile ce ies la suprafaţă în timpul postului total şi nici în această sensibilitate mult crescută de acum. Exersarea autoritaţii asupra emoţiilor proprii în timpul detoxifierii vă maturizează. Nu hraniţi o eventuală depresie crezând în emoţiile şi gândurile izvorâte din ea. Valul depresiei va trece rămânând în urmă un om mai puternic care cunoaste mai bine slăbiciunile omeneşti. Cunoaşterea este putere şi atunci când vine vorba de a te cunoaşte pe tine însuţi.

 

 Evitaţi tentaţiile inutile

 

În timpul postului total te simţi uneori sufocat de lumea mâncărurilor şi a mâncatului care acum îţi este ostilă. Programele TV sunt pline de reclame şi emisiuni unde se prepară mâncare, străzile sunt împânzite de fast food-uri şi localuri unde se mănâncă, familia la rândul ei necesită consumul de mâncare. Nu le putem pune ochelari de cal tuturor simţurilor noastre dar putem să ne stapânim gândurile.  Putem sa nu stăm la masă sau în aceeaşi cameră cu apropiaţii care mănâncă, să nu căutăm reţete sofisticate pe care să le gătim acestora, să nu ne irităm gândind că alţii nu trebuie să treacă prin aşa ceva pentru că au fost inzestraţi cu un metabolism mai bun sau cu o sănătate mai bună. În acest moment trebuie să staţi departe de tentaţii atat fizic cât şi emoţional şi mental.

Alungaţi umbra eşecului

 

Să fim cinstiţi, de cele mai multe ori nu reuşim să finalizăm un post la intervalul pe care ni l-am propus. Perfecţionismul firii unora dinre noi devine un dusman al postului total.  Succesul unui post negru nu stă neapărat în terminarea lui ci în începere şi în perseverare, în nerenunţare. Cei care au reuşit să încheie un post de o anumită perioadă pe care şi-au propus-o vor reporni mai uşor următorul post, cu mai multă încredere în sine. Începerea unui nou post negru după un eşec necesită mai mult curaj, dar totuşi reînceperea şi nu renunţare vă sunt utile mereu.

Se spune că cele mai mari provocări ne sunt cei mai buni profesori. Sunt de admirat şi cei care postesc o singură zi din cele 30 pe care şi le-au propus. Nu ştiu care este procentul de persoane care reuşesc să îşi atingă scopul dar mulţi sunt opriţi  în acest avânt de teama unui eşec. A trece peste eşecuri înseamnă a deveni mai puternic.

Desigur, scopurile sunt necesare dar scopurile nu sunt legi. Există scopuri mai importante precum liniştea sufletească neumbrită de vina eşecului care le guverneaza pe cele mai puţin importante. Dacă eşuaţi în a termina un post de 30 de zile doar la 10, dacă îl reîncepeţi de cinci ori înainte de a-l realiza complet este absolut ok. Dacă vă simţiţi multumit cu ce aţi reusit şi nu împovărat de vină pentru ce nu aţi reuşit sunteţi mai aproape de următorul succes. Sentimentul de vină  şi perfecţionismul face ca scopurile noastre să ne devină legi iar eşecul de multe ori nimiceşte curajul.

Lumea este mai interesată de eşecuri decât de reuşitele noastre. Însă cel mai bun vindecător este acela care a fost el însuşi bolnav.

 

Organele corpului în timpul postului cu apă

 

Pielea

 

În timpul postului cu apă pielea revine la acel roz delicat iar excelenta sa textură și finețe atestă reîntinerirea prin care trece aceasta. Curățarea petelor și a rănilor, chiar și dispariția liniilor fine ale pielii sunt semnificaive și arată beneficiile pe care pielea le primeste în perioada de repaus fiziologic.
Faptul că sănătatea pielii este mult îmbunătățită în această perioadă este demonstrat de modul în care sângele răspunde, complet și instantaneu la o ciupitură a pielii. Aceasta înroșire este observată invariabil până la sfârșitul postului și indică o semnificativă îmbunătățire a condiției corpului. Se poate spune că îmbunătățirile ce apar în aspectul pielii sunt oglinda a ceea ce are loc înăuntrul organismului.

Oasele

 

Nu există vreo dovadă a faptului ca oasele suferă pierderii în timpul postului. Ele pot chiar continua să crească în această perioadă dacă procesul reparator o cere.
Studiindu-se măduva oaselor, s-au observat schimbări remarcabile în structura acesteia. Măduva stochează hrana necesară osului propriu-zis și îl alimentează prompt atunci când hrana îi este necesară. Deci măduva sufera o oarecare subțiere. Experimental, în condiții extreme, s-a observat la viței, de exemplu, că măduva se reduce la o masă apoasă. Această schimbare nu intervine în timpul unui post obișnuit ci doar în cazul unei înfometări peste pragul limita desemnat de revenirea foamei.

 

Dinții

 

Dinții sunt oase specializate și se supun acelorași legi ale nutriției ca și celelalte oase ale corpului. S-a împământenit ideea că postul strică dinții. Nu este adevărat și nimeni din cei care au postit total nu vor susține aceasta. Nu există dovezi că ar exista vreo pierdere pentru oasele dinților în timpul postului. Experimental s-a observat că există o aparentă descreștere a cantității de materie organică în dinții iepurilor înfometați, cu toate acestea dinții acestor animale își continuau creșterea continuă ca dealtfel pe tot parcursul vieții lor. Dacă există o slăbire aceasta ar putea fi mai degrabă datorată unei deficiențe a materialului constructor existente în momentul formării dinților. În final dinții adulților nu suferă schimbări considerabile în greutate sau structură.
Experimentele de laborator au arătat că oasele și dinții sunt neprejudiciate de un post prelungit.
Nimeni nu va avea nevoie de o vizită la dentist după un post negru decât dacă a avut o problemă nerezolvată înaintea acestuia. Din contră, dinții cu găuri negre superficiale, care nu au fost încă măcinați de carie, devin albi și curați, toate alterările în curs par să fie suspendate de post și nu mai exista dureri.
Singurul efect asupra dinților observat sunt îmbunătățiri. Dinții care se mișcau în gingie au devenit ficși, fermi. Gingiile bolnave se vindecă indiferent de vârsta celui care posteste și de durata postului. Aceasta este valabil pentru dintii sănătoși. Este posibil totuși ca plombele să cadă, această situație fiind datorata acțiunii corpului de extracție a sărurilor din dintele bolnav. Căderea plombelor este datorată efortului naturii de a disloca corpurile străine pentru a vindeca dintele. Totuși pierderea plombelor nu este o regulă.

Creierul și nervii

 

Creierul și sistemul nervos sunt susținute cu predilecție și ca urmare pierd puțin sau deloc în timpul postului, în timp ce țesuturile mai puțin importante sunt sacrificate pentru a le hrăni. Creierul și nervii își mențin puterea și capacitatea de a controla funcțiile corpului, la fel de bine sau chiar mai bine în timpul unui post cât mai prelungit, exact ca și cum s-ar hrăni cu cantitățile obișnuite de hrană. Capacitatea creierului și a sistemului nervos cresc pe măsură ce postul continuă, datorită faptului că puțin sau deloc din substațele acestora se pierd.
Nu există aproape deloc schimbări structurale în creier. În cercetarea structurii microscopice a acestuia se observă pierderi sau schimbări infime, uneori cfiind hiar inexistente. În inaniția provocata de boli precum pelagra sau beri beri intervin probleme neurologice și psihice precum și în stadiile foarte avansate de infometare, peste limita revenirii foamei. Doar atunci sunt evidente schimbări degenerative în celulele nervilor.

 

Inima

 Mușchiul inimii nu se diminuează considerabil în timpul postului negru, căci își dobândește hrana din țesuturile mai puțin importante ale corpului. Bătăile acestuia variază mult, crescând și scăzând așa cum o cer nevoile sistemului. Studiindu-se ritmul respirației se observă flucruații minore ale acestuia și s-a ajuns la concluzia că cel puțin în primele 2 zile de post, ritmul pulsului este mult mai predispus la fluctuații decât cel al respirației. Beneficiile postului total pe care inima le primește se observă cu siguranță din rezultatele obținute în ameliorarea bolilor funcționale sau chiar organice. Însănătoșirea obținută are 3 cauze: 1) înlătură suprastimularea constantă a inimii 2) reduce încărcătura pe care inima o poartă permițându-i să se odihnească 3) purifică sângele astfel hrănind imima cu o hrană mai bună.
Dacă inima bate de 80 de ori pe minut inseamna de 115.200 ori pe zi. După instituirea postului bătăile scad la 60 pe minut sau uneori sub această cifră, în final stabilizându-se la 60 și rămânând așa pe toată durata postului negru. Aceasta înseamnă 86.400 bătăi pe zi deci cu 28.800 mai puține decât într-o zi de consum alimentar. Reprezintă cu 25% mai puțin de muncă pentru ea. Ceea ce economisește nu se vede doar în reducerea pulsațiilor ci și în vigoarea lor. Este egal cu o vacanță pentru inimă. În această pauză ea își repară țesuturile. Capacitatea corpului de a hrăni inima în post este garanția că ea nu este afectată în mod negativ.
În unele cazuri totuși pulsul inimii ramâne neschimbat, în altele creste, în altele scade. Inima devine mai puternică și mai plină de vigoare postul total fiind cel mai bun întaăritor pentru inimile slabe, este o vindecare fizică rațională. S-au constatat vindecări complete și permanente a ceea ce s-ar fi crezut a fi boli organice incurabile căci această odihnă îi permite inimii să se repare; ea nu slăbeste pe parcursul postului ci se înzdrăvenește căci greutatea pe care o cară se micsorează, presiunea crescută a sângelui scade și acest fapt îi usureaza din sarcină.

Mușchii

Cercetătorii au arătat că se poate pierde până la 40% din greutatea muschilor. Excepție face mușchiul inimii care pierde numai maxim 3%. Descreșterea în volum se extinde deci și asupra celulelor mușchilor. Se presupune că nu există de fapt o scădere reală a muschilor în ce privește celulele care îi compun ci doar consumarea grăsimii, a glicogenului și în cele din urmă ceva din proteina mușchilor. Acest fapt duce la scăderea în volum a celulelor. Pierderea de grăsime și forță a mușchiului se poate întâmpla oricând fără a periclita sănătatea.
În general mușchii scheletului sunt afectați mai devreme și mai intens decât mușchii netezi. Se pare că nu există de fapt nici o descreștere în număr a fibrelor mușchilor, ci numai o diminuare în mărime a celulelor lor. Acestea sunt mai degrabă reduse în mărime dar rămân perfect intacte.
Cercetările au arătat că broaștele si somonii au grăsimea depozitată în mușchi în timpul perioadei de hrănire, pe care și-o consumă în timpul hibernării. Descreșterea în volum a zonei musculare este datorată pierderii grăsimii și nu a mușchilor propriu-ziși. Cam același fenomen se observă și la cei care postesc.

 

Rinichii

 

Pierderile structurale si de volum ale rinichilor sunt insignifiante si de obicei mult mai slabe procentual față de intregul corp. Rinichii tineri sunt si mai rezistenți la pierderea in greutate pe timpul postului total.

Ficatul

Pierderile din ficat sunt semnificative: foarte multă apă și glicogen. De obicei ficatul pierde mult în greutate față de restul corpului sau alte organe, mai ales în primele zile ale postului datorită consumării glicogenului și a grăsimii stocate de el.

 

Plămânii

Plămânii își păstrează aspectul și structura obișnuită. Pierderea în greutate a acestora este de cele mai multe ori mică față de restul corpului, alteori fiind egală procentual, alteori mai mare. La tineri plămânii par mult mai rezistenți la pierderea în greutate. Că plămânii beneficiază mult de pe urma postului negru este aratat de rapida revenire a lor din boală, în aceasta perioadă, chiar și dintr-o boală precum tuberculoza. În bolile de plămâni se cer posturi totale mai scurte decât în bolile altor organe datorită faptului că țesutul plămanilor posedă puterea inascută de a se autovindeca într-un timp mult mai scurt și mai eficace decât oricare alt organ bolnav.

 

Pancreasul

Rezistent la pierderea în greutate pancreasul la început înregistrează scăderi foarte slabe în greutate. Pe masura inaintării în postul total acesta se micșorează tot mai mult. Își recuperează însă rapid volumul după revenirea la consumul alimentar revenind la normal. La unii oameni devine mic și ferm în alte cazuri rămâne normal, în altele se reduce parțial.

Splina

 Pierderile acestui organ sunt în special pierderi de apă dar destul de mari cantitativ.

Stomacul

Se întinerește prin acest repaos revenind la performanțe normale omului sănătos. La fel și mușchii stomacului și glandele anexe tubului digestiv. Sensibilitățile sunt vindecate, digestia îmbunătățită, stomacul mărit se restrânge și tinde să revină la mărimea normală, ulcerele se vindecă, iritațiile se retrag, și apetitul devine normal.

 

Modificări chimice

Sunt remarcabile. Este normală pierderea de substanțe organice a corpului dar acesta nu își pierde mineralele în aceeasi măsură, ele fiind redistribuite pentru păstrarea integrității organelor vitale.
În post componentele anorganice, mineralele, nu se pierd la fel de rapid cum se pierd componentele organice: grasimile, carbohidratii si proteinele. Corpul le conservă pe acestea din urmă aruncând doar excesul de elemente minerale dacă acesta există. Cu cât este mai important un mineral cu atât mai puțin din el se va pierde în timpul postului negru.
Mușchii și sângele pierd destul de multi din constituenții minerali mai ales sodiu, în timp ce cantități considerabile de minerale sunt acumulate în creier, splină și ficat. Are loc mai degrabă un schimb de minerale dintr-o parte în alta, de la un organ la altul. În timp ce sulful și fosforul se diminuează în componențe muschilor rapid, la fel și proteinele, se observă o crestere a cantității de calciu în aceste organe. În părțile moi ale corpului crește procentul de potasiu. Sarurile de potasiu și calciul nu se pierd așa rapid ca alte elemente.
Excesul de fier conținut eventual în dietă este transportat în celulele ficatului și stocat. Fierul eliberat de descompunerea celulelor roșii este stocat de asemenea în ficat și splina și nicidecum eliminat în cantitate mare. Ca urmare rezerva de fier a corpului în forma de hematogen este relativ mare. Corpul are rezerve considerabile de fier chiar și în cazul anemiei fatale, aceasta concluziuonându-se din observarea abundenței și a rapidei regenerări a sângelui precum și cresterea hemoglobinei și a celulelor roșii în timpul postului. Eliberarea fierului prin descompunerea țesuturilor consumate este oprită în corp, acesta nefiind aruncat afară. Atât fierul cât și alte elemente necesare corpului sunt consumate în post deși corpul stochează o mare parte din fier în splina și ficat sau în celulele maduvei și în cresterea numărului celulelor roșii.

http://soilandhealth.org/02/0201hyglibcat/020127shelton.III/020127.ch7.htm

 

Echilibrul din viața noastră

Auzim vorbindu-se despre echilibru la tot pasul: echilibrul natural, echilibrul interior, echilibrul dintre om și natură, echilibrul pieței, echilibrul financiar, echilibrul acido-bazic din organism, echilibrul mecanic, echilibrul chimic. De aici este doar un pas către a vorbi despre egalitate: egalitatea de șanse, egalitatea etnică, egalitatea dintre femei si bărbați. Însuși comunismul a facut carieră croindu-și loc în multime cu aceeasi idee a egalității. Acolo unde există viață echilibrul nu poate fi decât dinamic, acea stare de tindere permanentă către armonie. Însăși căutarea echilibrului ar trebui făcută în mod armonios și nicidecum într-un mod radical.

Să fim sinceri totuși: nu ne gândim la echilibru decât atunci când ne simțim dezavantajați! Când balanța se înclină în defavoarea noastră, când ni se administrează un – (minus) de către soartă. De câte ori o situație ne avantajează, de câte ori intervine acel + (plus) din partea vieții ne spunem că merităm, că ni se cuvine. Atunci nu mai poate fi vorba de nedreptate…

Pe de altă parte sunt și minusuri convenabile. Nu vi s-a întâmplat niciodată să vedeți că o persoană mănâncă la fel sau chiar mai mult decât dumneavoastră și nu se îngrasă, să vă doriți un metabolism ca al ei? Acesta ar fi un minus convenabil în vremuri de abundență alimentară deși cu câteva decenii în urmă acel om ar fi fost în dezavantaj fizic.

Deși poate părea o extremă, postul negru este un act de readucere a echilibrului. Postul negru nu este o invitație la anorexie căci și aceasta ca și opusul ei, bulimia, sunt două extreme nedorite în viața unui om sănătos. Totuși, uneori e nevoie ca pentru a scăpa de o stare ce reprezintă un dezechilibru să apelăm la opusul acesteia, pentru o vreme, apoi echilibrarea va veni de la sine.

Mult dorita sănătate este tot o stare de echilibru, echilibrul funcțional al corpului omenesc. Dacă am pierdut-o este tocmai pentru că am părăsit căutarea permanentă a acestui echilibru. Natura este și ea un enorm ansamblu, deplin echilibrat, cu un echilibru dinamic desigur. Se pare că natura din noi ne pedepsește, mai dur sau mai putin aspru, când ne abatem de la linia de echilibru pe care a trasat-o în conștiința noastră. Circuitul apei în natură este un alt minunat exemplu de echilibru. În multe culturi roata este un simbol al echilibrului. Celebrul ”Nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă” definește echilibrul dinamic al naturii  mai bine decat o mie de cuvinte.

Chiar și greșelile pe care le facem în viața de zi cu zi pot tinde către două direcții distincte. Lenea, hoția, furia, beția, răzbunarea sunt catalogate de orice om de bun simț ca fiind aspecte negative ale firii umane. Ușor de observat, lesne de catalogat, ușor de a fi avertizat împotriva lor. Dar mai există un alt fel de a greși: exagerările nesănătoase ale faptelor bune, zelul excesiv, sub aparenţa virtuţii şi a datoriilor perfect împlinite, lipsa de discernamant și extremismul; sunt cel puțin la fel de periculoase. Acestea din urmă sunt numite în scrierile religioase ”căderi de-a dreapta”, modul de a greși calea prin fapte bune.

Mai putem să păstrăm echilibrul în viață cu atâta abundență în jurul nostru? Câtă lume te-a îndemnat la echilibru în viața aceasta? Cerând un sfat de câte ori ai fost condus către o rezolvare echitabilă a unei situații? Herodot îi numea pe locuitorii acestor pământuri: ”Cei mai drepți dintre traci”. Mi-ar place să cred că dreptatea aceasta la care se referea cuprindea un termen mult mai larg decat cel jurudic, că se referea la noi ca la un popor armonios și în permanentă căutare a echilibrului, apropiat de acest echilibru dinamic.

 

Pierderea în greutate în timpul postului negru

Deși se spune că se pierde jumătate de kilogram într-o zi de post negru pierderea în greutate variază mult în funcție de mai multe circumstante:

Cum este și logic cei mai grași pierd mai mult în greutate decât cei slabi pe timpul aceleiași perioade.

Cu cât este mai activ fizic subiectul, cu atât mai rapidă este pierderea în greutate a acestuia în comparație cu cel care se odihnește.

Cu cât este mai îndelungat postul cu atât scade treptat pierderea în greutate realizată pe timpul unei zile. Scăderea este deci din ce în ce mai mică cu cât se înaintează în post.

Nervoșii si emotivii pierd mai rapid în greutate decât cei calmi și echilibrați.

Cei relaxați și odihniți slăbesc mai greu decâte cei activi și tensionați.

Pierderea a 2,5-3 kg pe zi în primele 2-3 zile este ceva frecvent în special la persoanele cu exces de țesut adipos. Dar aceste pierderi nu sunt de grăsime propriu-zisă. Cea mai mare parte din această slăbire este aparentă căci se datorează golirii tubului digestiv de mâncare și resturi care nu mai sunt înlocuite și bineînțeles de apă. Se spune că un om sănătos pierde la începutul postului jumătate de kilogram pe zi, scăzând către o pierdere de un sfert de kilogram pe zi dacă postul se prelungește. Uneori se înregistrează staționări sau chiar mici creșteri în greutate din cauza reținerii de apă. Alteori pierderea este mai mare la începutul și la sfârșitul postului, la mijlocul acestuia înregistrându-se fie o scădere foarte slabă fie o staționare.

Băutul de multă apă tinde să ducă la scăderi modeste sau să mențină greutatea inițială (uneori chiar să o crească) prin reținerea apei în țesuturi. Atenție! Această staționare/creștere nu împiedică continuarea pierderii obișnuite de substamță solidă, slăbirea propriu-zisă care se realizează oricum în mod continuu în timpul unui post negru.

Corelare există și între starea țesuturilor postitorului și pierderea în greutate.

S-a observat de multe ori că cei cu o structură a zonei adipoase mai pufoasă, mai moale, ce pare aerată pierd mai rapid în greutate decât cei cu o structură fermă, solidă, vârtoasă. Și la unii și la ceilalți scăderea în greutate urmează aceeași regulă a descreșterii pe măsura prelungirii postului total.

Cei mai slăbuți pierd puțin în greutate încă de la început neînregistrând scăderi spectaculoase. Și la aceștia se întâmplă totuți la fel: cei cu o structură a cărnii mai flască pierd mai rapid decât cei cu o compoziție foarte densă. Explicația acestui fapt se datorează în ambele cazuri faptului că o structură mai puțin densă a țesuturilor grase permite o mai rapidă descompunere a lor.

În ceea ce privește posturile doar cu apă de tip intermitent cele mai rapide pierderi intervin și aici în prima parte a unui post; posturile scurte arată o medie a pierderilor zilnice mai mare decât cele lungi. Scăderile reale în greutate în posturile de câteva zile sunt foarte mici. Cumilativ, pe măsură ce postul intermitent continuă, pe termen lung, pierderea suferită este direct proporțională cu lungimea postului. Și aici pierderea cea mai mare este în prima parte a postului.

În posturile consecutive, la mică distanță în timp, indiferent de durata lor, la primul post se va pierde mai mult decât în cele care urmează.

La indivizii suferinzi de vreo boală, o scădere de mai mult de jumătate de kilogram pe zi denotă exces de țesut adipos și uneori chiar boli care au pornit sau au fost sustinute de acest exces, alteori pur și simplu obezitate. Tot la persoanele bolnave o scădere în greutate prea mică în timpul postului negru indică un organism slăbit, vlaguit energetic.

Pentru cei bolnavi nu contează de fapt cât se pierde în greutate căci după încheierea postului total se vor putea bucura de confortul sănătății și al mâncatului cu plăcere. La fel nu va avea importanță nici cât se va pune la loc după încheierea acestui post căci, de acum, ceea ce se depune va fi carne sănătoasă.

Curiozități:

S-a observat că femeile au o rată ceva mai mare de pierdere în greutate decât bărbații în postul negru. Se presupune că aceasta se datorează faptului că femeile au mai mult țesut adipos în corp decât bărbații.

Pe de altă parte rata metabolismului femeilor este mai slab decât al bărbaților deci ar fi de așteptat ca bărbații să slăbească mai rapid.

Există menționat un caz în care nu s-a slăbit deloc chiar și într-un post de 43 de zile. Explicația se presupune a fi că persoana avea un țesut gras foarte dens iar ceea ce a consumat din grăsime a fost înlocuit de apă.

În sens contrar, un alt caz spectaculos menționează o slăbire de 12kg în 2 săptămâni.

 

Postul în ortodoxie

Respectarea posturilor ortodoxe este o bună metodă pentru menținerea rezultatului unui post negru sau pentru pregătirea unui astfel de post; nu este de neglijat nici detoxifierea și reglarea greutății corporale pe care o oferă și o mențin pentru cei care nu pot ține postul negru pentru o perioadă mai mare de timp. Pare greu de înțeles la prima vedere dar dacă se ține cont de regula de bază a calendarului ortodox și anume faptul că miercurile și vinerile sunt zile de post pe tot parcursul anului atunci înțelegerea devine mai ușoară.

Postul Mare (Postul Paștelui)

În acest post nu mâncăm: carne, ouă , lactate. De asemenea postim de pește, vin și untdelemn. Mâncăm deci numai bucate fără ulei și anume: legume și fructe (poame).

MÂNCĂM UNTDELEMN ȘI BEM VIN :

Sâmbăta si Duminica,

În ziua de 24 Februarie – aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul,

La 9 Martie – Sfintii 40 de Mucenici,

La Buna-Vestire, când aceasta cade în ziua de Joia-Mare sau în Vinerea ori Sâmbăta din Săptămâna Patimilor .

MÂNCĂM PESTE :

Buna-Vestire – 25 Martie si în Dumininica Floriilor.

Postim mai aspru în special în săptămâna de la începutul Postului Mare și în săptămâna Patimilor.

Astfel, în săptămâna de la începutul Marelui Post : Luni și Marți se mănâncă numai o dată pe zi – seara – pâine și apă.

În săptămâna Patimilor, în afară de Joi când luăm două mese se mănâncă la fel ca mai sus; Vineri și Sâmbătă e post desăvârsit (total).

Bolnavii au voie să mănânce bucate cu untdelemn și să bea vin în Postul Mare.

Postul Sfintilor Apostoli

Deoarece nu începe la dată fixă, ci ține când mai mult, când mai puțin, trebuie urmărit un calendar ortodox pentru a știi cu exactitate durata acestui post și data pornirii lui. Începe întotdeauna în ziua de după  Duminica Tuturor Sfinților și postim până la 29 iunie, ziua Sfinților Apostoli, care dacă va cădea Miercurea sau Vinerea, nu mâncăm de dulce nici atunci ci numai în ziua următoare.

În acest post nu mâncăm carne, ouă si lactate.

Lunea, Miercurea si Vinerea nu mâncăm untdelemn si nu bem vin.

Martea si Joia se poate consuma untdelemn si vin.

MÂNCĂM PEȘTE : Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul -24 Iunie (chiar dacă aceasta ar cădea Miercurea sau Vinerea).

Dacă în zilele de Luni , Marti si Joi cade vreun sfânt mai mare, însemnat în calendar cu cruce neagră (+) , atunci mâncăm peste , iar de cade Miercurea sau Vinerea mâncăm numai untdelemn si bem vin. Întâmplându-se Miercurea sau Vinerea vreun sfânt cu priveghere, sau hramul bisericii, se dezleagă la untdelemn, la vin si la pește.

Postul Sfintei Marii

Durează două săptămâni : de la 1 la 15 August.

În acest post untdelemn si vin mâncăm numai Sâmbăta și Duminica .

MÂNCĂM PESTE : Schimbarea la Fața – 6 August.

De asemenea , dacă Adormirea Maicii Domnului cade în zi de post (miercurea sau vinerea), mâncăm de dulce a doua zi, adică la 16 August , iar în ziua Adormirii mâncăm pește.

Postul Nasterii Domnului

Incepe un nou post in calendarul ortodox iar mie imi este mult mai usor sa tin un post negru in aceasta perioada tocmai pentru ca mi-am impus sa tin oricum postul obisnuit. Nu ca toata lumea in jurul meu ar posti, dar odata ce ai ranuntat la jumatatea ”de dulce” a atractiilor alimentare este mai usor sa renunti la toate.

 

Postul Nasterii Domnului ține 40 de zile: de la 15 Noiembrie la 24 Decembrie inclusiv.
Postim de carne, ouă și lactate.

 

Lunea, Miercurea și Vinerea mâncăm bucate fără ulei și fără vin.

 

Marțea și Joia se poate consuma ulei și vin.

 

Sâmbetele și Duminicile, în perioada 21 noiembrie-16 decembrie, se dezleagă la ulei, vin si pește.

Dacă în zilele de Luni, Miercuri și Vineri prăznuim vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră (+), mâncăm ulei și bem vin; iar de va cădea hramul bisericii din parorhia noastra sau o sărbătoare însemnată în calendar cu cruce rosie (+), atunci este dezlegare și la pește.

 

Marțea si Joia mâncăm peste, ulei și bem vin, atunci când cade în aceste zile vreun sfânt mare insemnat in calendar cu roșu (+) sau de hramul  bisericii din parorhia noastra .

În ziua de Ajun se mănâncă tocmai seara și anume : grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte din făină.

De Crăciun, în orice zi ar cădea, mâncăm de dulce.

MÂNCĂM PESTE :

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului – 21 noiembrie 
Sfantul Apostol Andrei – 30 noiembrie

Sf. Ierarh Nicolae – 6 decembrie

precum şi în zilele de 4, 5, 7 şi 9 decembrie când se prăznuiesc sfinţi mai importanţi in ortodoxie chiar dacă aceste sărbători ar cădea Miercurea sau Vinerea.

 ALTE PRECIZĂRI:

MIERCURILE ȘI VINERILE de peste an sunt întotdeauna zile de post dacă nu s-a menționat în alt fel.

ZILELE POSTURILOR ÎN CARE MÂNCĂM UNTDELEMN ȘI BEM VIN (recapitulare)

Din pricina asprimii posturilor canoanele bisericii îngăduiesc creștinilor dezlegare la vin și untdelemn în zilele arătate aici:

În Postul Mare :

Sâmbăta și Duminica ,

În ziua de 24 Februarie aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul ,

La 9 Martie Sfintii 40 de Mucenici,

La Buna-Vestire, când aceasta cade în ziua de Joia-Mare sau în Vinerea ori Sâmbăta din Săptămâna Patimilor .

ZILELE POSTURILOR ÎN CARE MÂNCĂM PESTE (recapitulare)

Însemnătatea unor sărbători și a unor sfinți este atât de mare încât s-a dezlegat mâncarea de pește în posturile aspre. Aceste dezlegări  sunt:

În Postul Mare : Buna-Vestire – 25 Martie și în Dumininica Floriilor.

În Postul Sfintilor Apostoli : Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul -24 Iunie – chiar dacă aceasta ar cădea Miercurea sau Vinerea.

În Postul Sfintei Marii : Schimbarea la Față – 6 August.

In Postul Craciunului: 

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului – 21 noiembrie 
Sfantul Apostol Andrei – 30 noiembrie

Sf. Ierarh Nicolae – 6 decembrie

precum şi în zilele de 4, 5, 7 şi 9 decembrie când se prăznuiesc sfinţi mai importanţi in ortodoxie chiar dacă aceste sărbători ar cădea Miercurea sau Vinerea.

 

Ce se pierde – ce se castigă

 

Corpul consumă în timpul postului negru următoarele (in ordinea data):

 

Celulele moarte, muribunde sau bolnave

Țesutul gras nedorit

Acizii grași trans (grăsimile trans)

Stratul de mucus puternic aderent aflat pe peretele intestinal

Conținutul de rebuturi toxice din sistemul limfatic și din sânge

Toxinele din splină, ficat și rinichi

Mucusul din plămâni și sinusuri

Toxinele întrepătrunse în fibrele celulare și în țesuturile adânci ale organelor

Depunerile din interiorul tuburilor microscopice responsabile pentru hrănirea celulelor creierului

Colesterolul în exces.

Beneficiile finale ale postuli sunt următoarele:

 

Se îmbunătățește claritatea mentală

Scăderea rapidă și sigură în greutate este realizată fără senzația de slăbiciune

Sistemul nervos este echilibrat

Nivelul de energie este în creștere

Organele sunt revitalizate

Biochimia celulară este armonizată

Pielea devine mătăsoasă, moale și sensibilă

Există o mai mare ușurință a eliminării materiilor fecale

Respirația devine mai puternică, mai liberă și mai adâncă

Sistemul digestiv primește o bine-meritată odihnă.

 

Vindecarea prin postul cu apa?

 

Se spune ca postul negru intensifică procesul natural de vindecare al organismului, țesuturile profunde și organele obosite fiind rapid reparate. Pentru vindecarea bolilor, trupul trebuie să își îndrepte toate resursele către procesul de curățare și reparare și face aceasta prin îndepărtarea apetitului și reducerea sau stoparea digestiei. Animelele rănite refuză să mănânce și uneori chiar să bea apă, reîncepând să se hrănească numai după ce rănile sau oasele rupte li s-au vindecat. În concluzie, revenirea apetitului este semnul învingerii unei boli, mâncatul forțat în timpul suferinței nu ajută nicidecum ci încetinește procesul de vindecare.

Dacă obișnuiți să consumați în principal mâncare gătită sau procesată în timpul unei boli sistemului imunitar al corpului îi este îngreunată capacitatea de a lucra cu deplinătatea capacităților sale. Nu rareori se întâmplă ca în spital să primim mai degrabă hrană nepotrivită,  iar cei care ne vizitează să aducă acele lucruri care reprezentau viciile noastre (crezând că ne aduc un strop de fericire într-o situație neplăcută); astfel în locul unei cu hrane dădătoare de sănătate, delicatul intestin și structura membranei celulare este saturată cu calorii moarte.

De ce are postul negru un efect atât de puternic de a vindeca corpul?  Pe timpul postului, corpul își curăță celulele moarte, țesuturile afectate, depozitele de grăsime, tumorile și infecțiile, oriunde s-ar afla acestea, toate fiind arse drept combustibil sau excluse ca deșeuri toxice. Celulele bolnave sunt dizolvate în mod sistematic, lasându-se țesutul sănătos neatins eventual reconstruindu-se cel afectat. Rezultatul este o curățare amănunțită a traseelor, a membranelor și a structurilor celulare. Ingerarea mâncărurilor formează un tip de mucus care înfundă traseele și membranele microscopice ale  corpului, de toate aceste trasee fiind nevoie pentru a fi intens folosite de către sistemul imunitar. Postul dizolvă acest mucus intern. În timpul postului este obișnuit ca pe anumite canale precum nasul, gâtul și urechile să se scurgă acest mucus vâscos, care înfunda sinusurile. Părți din acest mucus pot fi găsite și în excremente după apariția primului scaun. O remarcabilă redistribuire a nutrienților are loc în corpul postitorului. Acesta reține mineralele prețioase și vitaminele în timp ce destramă țesuturile vechi, toxinele și și substanțele inferioare.

Cei care țin postul cu apă o perioadă mai mare și care au răni vechi, acum vindecate, vor observa că acestea pot  deveni dureroase în timpul postului, pentru prima dată după mulți ani. Ele sunt mărturia că țesuturile vătămate rămase în jurul vechilor  răni sunt folosite de către corp drept carburant. Acesta este motivul pentru care pofta de mâncare este scăzută când suntem bolnavi – corpul instinctiv caută să își concentreze toate resursele către vindecare și se hrănește din surse interne.

Deși un organism mult mai simplu,fluturele este un exemplu splendid al catabolismului (dezasimilației celulare) și al anabolismului (asimilației celulare). În timpul metamorfozei țesuturile și organele fluturelui se dizolvă transformându-se într-o soluție galbenă, densă. Toate structurile interne sunt rupte și reclădite. Acesta iese din crisalidă ca o nouă creație. Aspectul miraculos al metamorfozei este același  și în timpul postului negru. Toate substanțele de care este nevoie pentru reconstrucție vin din interior. În timpul unui post se petrece aceeași metamorfoză, corpul suferă o desfacere și o reclădire a țesuturilor alterate. Din acest motiv postul total este vestit pentru capacitatea sa de a reîntineri, de a da corpului un tonus mai tineresc.

S-au făcut puține cercetări referitoare la această dezasimilare asociată postului cu apă. Deși știința medicală poate descifra ADN-ul, nu reușește totuși înțelegerea deplină a funcționării corpului ca întreg. Cu mult înainte ca omul să poată să scruteze prin microscop, legea cauzei și a efectului era singurul mod prin care aspecte concrete precum efectul remediilor naturale putea fi descoperit și încorporat în medicina tradițională. Marturiile despre postul negru sunt la fel de vechi precum scrierea.

Va puteti imagina cât de dăunător ar putea fi postul negru dacă corpul nu ar distinge pe care dintre celulele sale să le folosească drept combustibil… De fiecare dată când cineva ar ține o dietă hipocalorică în loc să piardă din grăsimea de pe burtă ar risca să își distrugă propriile organe. Corpul este genial atunci cand vine vorba de a selecta țesutul care nu îi este necesar folosindu-l pentru energia necesară în timpul postului negru. Tocmai faptul că omul este capabil să reziste atât de mult fără nici o sursă exterioară de energie ramânând sănătos este mărturia capacității corpului de a găsi combustibilul intern fără a afecta funcțiile întregului sistem. De fapt, efectul secundar al acestei abilități este curățarea deseurilor toxice acumulate în ani de zile.

 

Gândirea în timpul postului total

 

Se știe că foamea ascute agerimea minții.  Luciditatea mentală în timpul postului negru are suișuri și coborâșuri . Aceste oscilații ale  clarității gândirii de la gândirea limpede, rapida la gândirea greoaie, încețoșată sunt stadii opuse ale minții în timpul postului negru peste care veți trece câteodată de mai multe ori în timpul unei singure zile. Vederea ochilor corespunde funcțiilor creierului – astfel de cele mai multe ori când mintea este buimacă și vederea va fi oarecum încețoșată, apoi sângele se curătă și revine o vedere cristalină și o gândire ageră. Iată ce se întâmplă: toxinele din sânge interferează cu capacitatea postului de a spori operațiunile creierului. Pe măsură ce postul progresează și corpul se detoxifiază, acesta câștigă lupta iar perioadele de neclaritate mentală se diminuează,  lăsând locul unor zile întregi cu deplină claritate mentală. Din nefericire majoritatea perioadei cețoase este la începutul postului. Trebuie deci perseverat  pentru a ajunge să cunoașteți minunata claritate ce va veni în timpul postului negru de durată.

Gandirea nu încetineste pe parcursul postului; surprinzător chiar, acesta ajută la creșterea profunzimii gândurilor. Într-o lume supraîncărcată informațional o minte calmă va găsi timp să descopere o înțelegere mai adâncă în locul alergării ici și colo acumulând timp de ani adevăruri înjumătățite și înțelegere superficială. Gândirea mai  lentă dar mai adâncă ajută creativitatea și deschide mintea către divinitate. Si aceast inconvenient va disparea odata cu  risipirea neclaritatii gandirii.

Lumea înconjuratoare a inventat mijloace din ce în ce mai puternice de a capta atentia. Creierul are însa un punct de saturatie. Veți constata că în timpul postului negru acest punct este mult mai sensibil decât înainte.  Deconectându-vă de mijloacele media, la început, veți observa o minte amorțită căreia îi este greu să se concentreze asupra a ceea ce cititi spre exemplu, mai ales dacă cititul nu a fost o obisnuintă în viața dumneavoastra. Nu vă panicați si nu vă grabiți cu concluzii de genul: „postul m-a slăbit într-atât încat nici nu mai pot sa gândesc”; ”probabil că alunec în neputința înțelegerii și a  gandirii din copilărie” sau pur și simplu ”încep să mă prostesc”. Asteaptați până vi se va liniști cu adevărat sufletul,  până vă veți deconecta și veți regăsi și capacitatea gândirii dinaintea postului , apoi veți observa o îmbunătățire a ei.

Se vor trezi gânduri de mult uitate, memoria va reînvia vechi amintiri. Problemele interne neglijate cer o atenție mărită . Din punctul meu de vedere cea mai bună rezolvare este refuzul de a ”redigera” aceste gânduri, alungarea lor. Această redezgropare a amintirilor fie neplacute fie plăcute dar care ambele trezesc nostalgie, regret sau depresie ori furie sau dorintă de răzbunare. Este doar un truc al minții care nu face altceva decât să trezească vechi problemele emoționale ce vor conduce instinctiv la nevoia acoperirii lor prin mâncare ca și până acum. De aici este doar un pas pâna la oprirea postului negru înainte de data propusă.

Pentru unii stabilitatea emoțională va fi abia acum cunoscuta cu adevărat, după înaintarea în postul negru, prin eliminarea dependenței de mâncare si excluderea stimulentelor de tipul cafeinei, zaharurilor procesate , nicotinei care au un efect puternic asupra chimiei creierului.

 

Zile de ajunare în vechiul calendar ortodox

În calendarele creștin-ortodoxe, cu ceva vreme în urmă, existau 5 zile de post negru. Acum sunt numite simplu: zile de post. O bună ocazie totuși, pentru cei care nu au reusit până acum să țină un post negru, sa încerce într-una din aceste zile.

5 ianuarie – Ajunul Bobotezei

Vinerea dinaintea Paștelui – Vinerea Mare

Sambăta dinaintea Paștelui – Sâmbăta Mare

29 august – Tăierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul

14 septembrie – Înălțarea Sf. Cruci

 

 

Reacții neplăcute în timpul postului negru (1)

 

Iată cele maifrecvente neplăceri întâlnite în timpul postului total. Dincolo de acestea pot interveni și altele în funcție de bolile și suferințele pe care le aveți sau pe care le puteți descoperi pe parcursul acestei încercări deosebite de a posti cu apă  sau cu sucuri.

Foamea

Multe persoane sunt surprinse de dispariția foamei după tercerea unei anumite perioade de post negru. După una sau două zile foamea va fi o raritate. Poftele însă pot să mai continue câteva zile în plus pentru ca până la urmă să înceteze și ele. Odată ce corpul se liniștește, se poate percepe mai puternic o foame de tip spiritual.  Este un sentiment unic de libertate atunci când vocea  corpului este  împinsă către tăcere. Abia acum începe să se audă vocea liniștită și abia perceptibilă a lui Dumnezeu.

Accesele neregulate de foame pot izbucni mai degrabă dacă se ține un post cu sucuri decât unul doar cu apă. Aceasta s-ar putea datora conținutului execsiv de pulpă din suc care retrezește digestia. Dacă foamea persistă, încercați să strecurați sucul sau adăugați suc de prune pentru a curăța tractul digestiv.

Starea de slăbiciune

Postul cu apă va aduce cu sine slăbiciunea și lipsa de energie. Pot exista colapsuri de energie și în timpul postului cu sucuri dacă aveți un metabolism rapid. Slăbiciunea este o parte componentă a procesului de încetinire a metabolismului din timpul postului. Acceptați această stare acordându-vă mai mult timp, stând departe de constrângeri și agitație.

Durerile de spate

Durerile de spate pot apărea din cauza toxinelor din intestinul gros. Vasele de sânge care conduc nutrienții de la colon sunt foarte aproape de nervii coloanei vertebrale. Aceste dureri cel mai adesea vor scădea după eliminarea toxinelor. O parte din ele pot fi eliminate prin exerciții ale trunchiului. O compresă rece poate ajuta de asemenea. Folosirea clismei poate fi de asemenea un bun remediu.

Respirația urât mirositoare

Deșeurile organismului trec și prin plămâni care sunt în acest caz un organ eliminator. Periajul limbii  și folosirea aței dentare  însoțite de clătirea gurii vor reduce respirația urât mirositoare.

Gangrenele (Ulceratiile cavitatii bucale)

Conținutul toxic existent precum și flora microbiană din gură împreună cu absența curățării aduse implicit de mestecarea mâncării pot permite o creștere a  bacteriilor aflate între dinți. Limba se acoperă cu aceste deșeuri. Pentru a opri gangrenele faceți gargară cu sare de mare dizolvată în apă de câteva ori pe zi. Tamponarea rănilor cu ulei al arboreluii de ceai sau cu vitamina E grăbește procesul de vindecare.

Virusul răcelii

Secrețiile mucoase sunt hrana perfectă pentru viruși. Toxinele slăbesc sistemul imunitar. Când cantități mari de toxine se află în sânge și în mucus, datorită postului, pot cauza predispoziția spre răceală, sensibilitate la aceasta. Pentru a lupta cu răceala continuați postul pentru a elimina mucusul. În cazul celor care postesc cu sucuri creșteți cantitatea de suc de citrice.

Întunecarea vederii/amețeala

În timpul postului corpul își conservă energia. Inima pompează mai încet și presiunea sângelui scade. Statul în picioare sau mișcările rapide cu pornire dintr-o poziție de șezut vor face ca sângele să curgă brusc către picioare, cauzând întunecarea vederii pentru câteva secunde și/sau amețeala. Pentru a le opri lăsați-vă  pe un genunchi sau așezați-vă. Coborându-vă centrul de greutate întunecarea vederii va lua sfârșit imediat.  

Diareea

Este mai frecventă în cazul sucului cu fructe care are un efect laxativ mult mai pronunțat decât în cazul postului cu apă. Clisma sau folosirea de coajă de filum ajută la rezolvarea problemei. În cazul postului doar cu apă poate apărea la primele mese după încetarea acestuia.

Întărirea mușchilor

Mușchii pot deveni tari și inflamați din cauza toxinelor care îi irită. Picioarele pot fi cele mai afectate, caci toxinele se acumulează în mare parte în mușchii picioarelor. Auto-masajul, băile calde,  întinderile ușoare și exercițiile vor ajuta la eliberarea toxinelor.

Durerile de cap

Toxinele pot cauza și întărirea mușchilor de la gât și umeri. Aceasta poate da tensiune și dureri de cap. Masajul gâtului și al umerilor va ajuta la eliberarea tensiunii.

Greața

Când deșeurile organismului sunt eliberate prea rapid de către limfă, o parte din supraîncărcarea toxică este preluată de ficat și secretată împreună cu bila în interiorul stomacului. Aceasta cauzează greața. Băutul apei sau al sucului de morcov va dilua bila și amestecul de toxine, ajutând la eliminarea lor din sistem.

Nervozitatea

Eliminarea toxinelor poate irita nervii afectați. Exercițiile ușoare vor elibera tensiunea.

Problemele de piele

Cei cu tenul gras pot avea cateva zile de coșuri sau erupții. O piele palidă este un semn al existenței deșeurilor in sânge. Când se curăță mucusul și toxinele pielea va fi sănătoasă, moale și curată.

Oboseala

Somnolența este normală în timpul postului. Puține persoane se odihnesc îndeajuns în afara postului așa că bucurați-vă de somnul suplimentar din timpul ajunării; poate fi la fel de vindecător și reîntineritor ca și postul însuși.

 

Cum se întrerupe postul negru

 

Cei care au ţinut o perioadă îndelungată postul doar cu apă marturisesc faptul că cea mai usoară şi sigură revenire se face consumând zeama mult diluata rezultata în urma fierberii şi strecurării unei mici cantităţi de orez sau a unei mici cantităţi de legume sau fructe. Alţii sunt de părere ca sucul din legume sau fructe crude, obţinut la storcător, şi de asemenea diluat cu multă apă, ar fi cea mai bună şi sănătoasă metodă de revenire. Rămâne să vedeţi care dintre cele două variante vi se potriveşte mai bine, poate ambele, însă în nici un caz nu riscaţi să consumaţi altceva la primele mese.

Cum vă veți întoarce, odată ce postul total a luat sfârșit, în lumea mâncărurilor, unde poate mâncatul a reprezentat cândva o dependența emoțională?

Întreruperea unui post negru de durată poate fi dificilă. Este adevărat,  mai ales în cazul în care ați suferit de vreo formă de bulimie. Acesată revenire, gestionată incorect, se aseamănă uneori cu o perioadă de agresiune. Nivelul la care îți controlezi dependența de mâncare va fi nivelul la care îți controlezi viața. Este posibil să vă reîntoarceți în lumea mâncatului și să vă mențineți același autocontrol câștigat în timpul postului total? Răspunsul este DA. Postind total ați reușit să vă auto-dominați, v-ați dezvoltat autocontrolul și capacitatea de a spune NU tentațiilor.

Când revine la activitate  un sistem digestiv adormit, dorința de a mânca va fi intensă. Mirosurile și texturile alimentelor vor spori atracția față de mâncare fiind acum aspirate printr-un simț olfactiv și gustativ foarte curat. Mâncatul va fi o experientă total nouă. Acum este momentul să vă arătați disciplina și autocontrolul dobândite în perioada postului doar cu apă. Când corpul strigă ”Vreau mai mult!”, înțelepciunea șoptește ”Ai mâncat destul”.  Postul v-a învățat un lucru foarte important: faptul că satisfacția nu vine odată cu umplerea stomacului ci prin menținerea unei relații permanente cu Divinitatea.

În  primele șase zile mâncatul unor cantități mici de legume și fructe crude va permite corpului să trezească în mod delicat sistemul digestiv. Toxinele acumulate vor începe să se miște datorită efectului de măturare al fibrelor catifelate ale fructelor și legumelor.

1. Timp de șase zile creșteți gradual cantitatea de fructe și legume crude. Să mănânci la întreruperea postului negru carne, pâine sau mancare de tip fast-food ar fi un dezastru. Bombardând sistemul digestiv atât de puternic într-o perioadă în care acesta este extrem de sensibil poate cauza crampe, amețeli și slabiciune, anulând o mare parte din beneficiile postului total.
2. Mâncați lent și mestecați foarte bine mâncarea. Saliva are enzime care ajută digestia. 80% din amidon, 30% din proteine și 10% din grăsimi pot fi digerate de către enzimele salivei.
3. Nu mâncati mult! Redescoperiți cantitatea de mâncare de care corpul vostru are nevoie pentru a trăi o viață sănătoasă, activă și armonioasă. (La început chiar nu se poate mânca mult pentru că stomacul și intestinele și-au micșorat volumul în timpul postului doar cu apă. Puteți să le păstrați așa sau să le forțați cu cantități mari de mâncare și să revină la vechea formă, la fel și foamea resimțită. )
4. Consumați sucuri în perioada de trecere de la postul negru. Ele sunt un mod de hrănire gingașă pentru sistemul digestiv. Mulți continuă să consume sucuri în dieta zilnică pentru tot parcursul vieții. (Inutil să adaug, presupun, ca nu este vorba de sucurile aflate în comerț care au adaosuri de zaharuri, conservanți sau sunt pasteurizate etc. Este vorba de sucul făcut în casă la storcător  sau blender din crudități și consumat imediat după ce a fost stors.)
5. Continuați aceeași viață spirituală pe care ați avut-o în timpul postului negru. Dumnezeu trebuie să fie părtaș la viața unui consumator de mâncare la fel cum a fost și la cea de postitor.
6. Auto-educați-vă în a începe un stil de viață cu mâncare sănătoasă. Postul negru este un minunat nou început, o temelie pentru o viață cu o dietă sănătoasă.
7. Învățați să faceți deosebirea între poftă și foame. Nu mâncați niciodată împinși de impulsuri emoționale.
8. Dacă ați ținut un post mai lung de 10 zile, perioada de acomodare trebuie să dureze câte 1 zi pentru fiecare 4 zile de post negru ținute.

După postul doar cu apă intervine un fenomen interesant. Ani de-a rândul v-ați forțat corpul să tolereze mâncăruri nesănătoase. Acest ”antrenament” s-a șters din amintirea trupului vostru în timpul postului negru. Corpul este acum curat precum cel al unui nou-născut. Deci trebuie să îl hrăniți treptat cu același tip de grija ca pentru un sistem digestiv revenit la sensibilitatea tinereții.

Când corpul este plin de toxine, sistemul de apărare nu este capabil să lucreze eficient. După postul negru sistemul natural de apărare este în plină formă și își îndeplinește din plin rolul dedicat lui. Percepția mâncării nesănătoase este crescută; veți observa imediat care este hrana de acest fel.  Oricum vă veți simți sătui cu cantități mai mici de mâncare,  iar când mâncați mult vă veți simți imediat lenți și obosiți. O masă bogată, plină de grăsimi, sare, și zaharuri procesate va cauza greață, dureri de cap și o stare de slabiciune. Pentru început o mână de fructe va fi absolut îndestulătoare. În plus, dacă sistemul digestiv va avea de lucru mai puțin, veți avea o energie debordantă de cheltuit.

 

Descoperiţi lumea din spatele consumismului!

Într-o lume în care este promovată doar plăcerea de a consuma, orice (să consumăm mâncare cât mai sofisticată, cât mai proteică, cât mai multivitaminizată; să ne consumăm relaţiile şi să trecem mai departe căci „merităm ceva mai bun”; să consumăm plăceri sexuale cât mai dezinhibat, ajungând a fi dezumanizante; să producem bani ca să consumăm bani pentru a ne hrăni orgoliul: de a avea maşina cea mai dotată, vacanţa în zona cea mai exotică, hainele firmei celei mai în trend ), şi de a trece mai departe; ce putem face…  să trecem mai departe pentru a consuma în continuare tot mai mult? Este şi aceasta o soluţie; este însa drumul ocolit care te aduce în acelaşi loc: un suflet golit care le-a încercat pe toate şi nu a găsit nimic din ce căuta. Ocolişul acesta poate dura o viaţă de om . Consumismul este abundenţă  de materie şi lipsă de substanţă spirituală. Sufletul, cu emoţiile constructive care îl cresc, rămâne la fel de nesatisfăcut întocmai ca un copil cu părinţi avuţi care cerşeşte câteva clipe de atenţie din partea acestora, mult prea ocupaţi să îşi gestioneze averea.

Fostul Papă le-a dat tinerilor un avertisment  sfătuidu-i să respingă iluziile facile ale consumismului şi individualismului. Am înţeles într-un târziu ce vroia să spună. Vă propun să descoperiţi lumea din spatele consumismului, cea de după ce încetaţi  doar să consumaţi.   

 M-a întristat să observ cât de puţine se cunosc şi mai ales cât de puţine se pot afla pe această temă a postului negru, ca român, dacă nu ştii limba engelză. M-am gândit să ajut scriind despre încercările reuşite ale celor cu mai multă experientă care au lăsat mărturii pe această temă. Cu timpul, aceste informaţii s-au adunat sub diverse forme: cărţi, articole pe site-uri si blog-uri prin participarea  celor care au practicat postul total şi au verificat existenţa beneficiilor acestuia. Am început sa caut şi să citesc şi am fost încântată de ceea ce  am aflat dincolo de mica mea experienţa proprie.

Probabil că mulţi dintre voi aţi văzut acea emisiune de pe canalul Explorer filmată într-un centru de detoxifiere din Turcia. Acolo se foloseau doar sucuri timp de două săptămâni, în locul postului cu apă, însă rezultatele erau incredibile din punctul de vedere al medicinii alopate, vindecând boli ce nu s-au putut vindeca până în acel moment. Din câte cunosc există şi în alte ţări ale Europei centre de tratament dotate cu specialisti care nu fac altceva decât să supravegheze şi să ajute la parcurgerea unui astfel de post cu sucuri sau doar cu apă. Sunt locaţii scumpe, pentru oameni privilegiaţi din punct de vedere financiar; cu toate acestea, ceea ce învaţă ei acolo este să se rupă de aceleaşi dependenţe nesanatoase la fel cum încercam şi noi postitorii de rând. Diferenţa dintre noi şi ei, în acest caz,  nu este lipsa banilor ci lipsa unor certitudini şi informaţii relativ simple, prea simple pentru a fi luate in seama. Poate ţinută secret sau poate doar uitată şi redescoperită recent, vindecarea prin postul negru ne este accesibilă tuturor. Da, este un pic mai greu decât în clinicile de specialitate, dar totuşi este atât de simplu: doar lupta cu noi înşine. Nimeni altcineva nu o poate duce pentru noi! De noi depinde dacă vrem să fim câştigători sau doar supravieţuitori in acea luptă!

 

Câteva sugestii pentru un post de succes

1. Spuneți la cât mai puține persoane că țineți post negru

Să ții post negru este o mare provocare. Poate vă va face plăcere să spuneți tuturor că țineți un post total și să povestiți ce ați mai trăit și simțit, după o nouă zi de post încheiată cu succes, mai ales când începeți să simțiți beneficiile acestuia. Din păcate a spune că țineți postul doar cu apă nu ajută decât la a vă îndrepta către un grabnic eșec, un abandon al acestuia, cu mult înaintea datei propuse. Veți fii dezamăgit de reacția celor cărora le-ați împărtășit acest mic secret. Majoritatea vă vor considera nebun, nu vă vor înțelege, iar dacă aveți vreo frică încă nelămurită în minte, ceilalți nu vor face altceva decât să v-o amplifice, dumneavoastră sfârșind prin a abandona postul . Vi se va spune probabil că „arătați de parcă ați fi bolnav”; „ați devenit un fanatic”; „veți avea probleme cu deficitul de proteine, minerale etc.”; „sunteți pe cale să deveniți anorexic”; „vremurile s-au mai schimbat, acum lumea nu se mai chinuie postind”; „Sunteți sub supravegherea vreunui medic?”.

Frica se va strecura în multe feluri în subconștientul vostru și la fel de repede voința vi se va împuțina, slăbită de îndoielile sădite de cei cu care veți vorbi pe această temă. Este greu să te lupți chiar și cu gândurile proprii, nu vă îngreunați situația aflând și gândurile celorlalți referitoare la o încercare prin care cu siguranță nu au trecut dar totuși dau foarte multe sfaturi și averizări. Un alt motiv pentru care nu ar fi indicat să spuneți că țineți postul doar cu apă este următorul: dacă nu veți reuși să țineți întreaga perioadă pe care v-ați propus-o și despre care probabil ați spus multora, vă va fi rușine să anunți că ați eșuat, vă veți simți umiliți, vinovați fără curajul de a mai încerca vreodată.

2. Nu vă lăsați corupți de tentații inutile

Mirosul, vederea si auzul nu vă vor fi prieteni în perioada postului negru. Pe parcursul avansării în post, veți observa că cele cinci simțuri devin tot mai ascuțite. Trăind înconjurați de situații care vă vor aminti deseori de mâncare, nu vă rămâne decât să încercați să vă abateți atenția imediat de la orice gând de această factură, înlocuindu-l cât mai repede cu alte gânduri și de ce nu, cu alte preocupări. Veți realiza cât timp pierdeați gândind la mâncare, legându-vă emoțional de această plăcere. Diversele noastre dependențe sunt de fapt petice pentru golurile emoționale pe care le avem. Să încercăm să le umplem cu altceva și atunci va fi mai ușor de postit. Explorați-vă corpul, simțurile, emoțiile și mintea cu sinceritate în timpul acestui post total și veți ajunge să vă cunoașteți și să vă înțelegeți mai bine. O să vă surprindă câte veți afla despre voi înșivă. Nu vă învinovățiți și nu vă desconsiderați pentru slăbiciunile pe care le veți observa în această perioadă. Totuși luptați cu ele nelăsându-le să vă conducă spre oprirea postului înaintea perioadei stabilite anterior și nu uitați să gândiți pozitiv. În caz că trebuie să gătiți pentru restul familiei voința, autodeterminarea și înțelegerea din partea celorlalți vor juca un rol foarte important.

3. Renunțați la Mass Media

 

Dacă țineți un post negru, în special unul din motive spirituale, veți simți cu siguranță derizoriul TV-ului. În afară de faptul că multe reclame vă vor aminti de mâncare, TV-ul vă va distrage atenția de la partea spirituală a postului. Poate că vă simțiți adânc conectat la pulsul lumii, apropiat vouă prin imaginile televizorului, la cel al evenimentelor citite în ziare sau ascultate la radio; dar lumea va continua la fel și fără ca voi să fiți conectați la această latură informativă a ei. Redescoperiți cititul unor cărți de calitate, de cunoaștere și creștere spirituală, Biblia având un loc de frunte.

4. Despărțiți-vă de telefon

Faceți tot posibilul ca odată veniți de la muncă sau fiind eventual în concediu să nu mai existe telefon. Spuneți-vă că dacă anumite proiecte în care sunteți implicat nu pot continua fără dumneavoastră atunci înseamnă că nu sunt menite să fie terminate. Renunțați la program și programări. Va fi greu să vă desprindeți de cei cu care erați conectați emoțional sau informal prin legătura telefonică. Veți descoperi totusi că este interesant acest nou sentiment dat de această nouă ipostază. Dați-vă timp să regăsiți pacea și echilibrul, eliminând stresul adus de telefon pe de o parte și îndelungul timp irosit, în discuții fără sens ce pot fi scurtate sau amânate.

5. Apropiați-vă de Dumnezeu și cunoașteți Cuvântul Său

 

Folosiți acest timp de post pentru a vă apropia de Dumnezeu. Este nevoie de solitudine și căutare, de a tinde către o cât mai îndelungă și profundă apropiere de Dumnezeu. Folosiți toate mijloacele de a afla cuvântul lui Dumnezeu, cărți, filme, înregistrări audio, televiziunile și posturile de radio Creștine, și în cea mai mare măsură Biblia. S-ar putea ca în scurt timp să constatați că v-ați schimbat modul de a gândi, că vi s-au modificat obiceiurile. Fiți moderat și echilibrat în gestionarea acestor noi moduri de a simți și gândi căci nu v-ar place ca ceilalți să înceapă să vă considere un fanatic. Așa cum media are o mare putere de a ne influența comportamentul, la fel o va avea și această hrană spirituală pe care o consumați în timpul postului. Dați-i voie să se manifeste însă, rămâneți discret cu privire la progresul făcut până când veți simți siguranță deplină asupra cunoașteri care a început să viețuiască în voi.

6. Meditați

În cea mai mare parte a timpului gândirea noastră este indisciplinată. De multe ori suntem victime ale propriilor gânduri. Deși este ceva intim, pe care numai noi îl stim și pe care avem capacitatea de a-l ascunde, gândul rareori ne este cu adevărat prieten. Cu siguranță ați observat aceasta de multe ori. Societatea ne-a încurajat să devenim leneși în a crea gânduri proprii, mai degrabă încurajându-ne în a le copia, media preluând rolul formator pentru ceea ce gândim. Televiziunea a devenit imaginația noastră electronică.

Prin meditație învățați să goniți gândurile și emoțiile negative care vă parazitează zilnic. Meditația înseamnă disciplinarea minții și nu neapărat o tehnică a vreunei practici orientale. Meditația înseamnă a prelua controlul propriilor gânduri. Învățați să vă apărați de gândurile care foarte probabil vor interveni în timpul postului negru, precum cele de singurătate, de respingere, gândurile egoiste, de revenirea unor amintiri supărătoare sau dureroase. Încercați să stați linistit, închizând ochii, concentrându-vă doar asupra unui singur gând, de preferință unul nepersonal, asupra lui Dumnezeu. Veți întâlni obstacole venite din frică și necredință. Prima experiență în meditație va semăna mai mult cu un meci de wresling al minții în locul unei experiențe a liniștii. Pe masură ce veți începe să vă dezvoltați autoritatea asupra gândirii, această experiență a meditației va fi tot mai placută. Probabil că aveți de luptat cu decenii de gânduri reziduale în timpul acestor meditații. Permiteți-i forței divine să intre în gândirea voastră și să vă recreeze caracterul, mintea, emoțiile. De exemplu puteți să luați un mic fragment din Biblie și să reflectați asupra lui prin meditație.

7. Faceți plimbări în natură

Acordați-vă timp să faceți plimbări în natură. Veți simți, mirosi și vedea natura în alt fel decât ați văzut-o vreodată pentru că cele cinci simțuri sunt ascuțite acum mai mult ca niciodată. Observați-vă ca parte a unei minunate creații în mijlocul căreia vă aflați și din care faceți parte. Faceți acest lucru căutând liniștea, în nici un caz ca participant la picknic-uri sau alt gen de petreceri de acest fel.

8. Păstrați liniștea

Cât mai puține vorbe. Veți observa că de fapt înainte vă înconjurați cu multe vorbe pentru a vă acoperi nesiguranța sau pentru a vă satisface mândria. Doar liniștea exterioară vă poate ajuta să vă liniștiți sufletul. Veți constata lipsa de substanță a multor discuții. În perioada de început a postului negru lipsa de energie resimțită va impune oarecum acest tip de liniște. Mai rămâne să reușiți să păstrați și liniștea interioară; veți reuși cu ajutorul meditației.

9. Dormiți îndeajuns

Dacă scopul principal al postului total este detoxifierea, dar nu numai în acest caz, trebuie să dormiți și să vă odihniți cât mai bine, chiar mai mult decât de obicei, dacă simțiți nevoia. Nu este indicat să asociați greutății postului greutatea extenuantă a unei munci excesive. Ar fi bine ca postul negru să fie ținut în timpul unei vacanțe sau al unei perioade lejere la muncă. Veniți acasă de la serviciu și acordați timp acestei relaxării, odihnei, vouă înșivă. Veți experimenta și perioade cu multă energie în timpul postului total. Nu le irosiți și nu încercați să forțați limitele consumului energetic mediu al vieții pe care ați dus-o înainte de începerea postului negru. Consecința ar putea fi un minus de energie în zilele următoare căci corpul își continuă neabătut lucrarea sa de curățare și vindecare, fapt pentru care are nevoie de această energie.

Etapele postului negru

Etapa 1 (ziua1- ziua2)

În prima zi din postul total, nivelul zahărului din sânge scade sub 70mg/dl. Pentru a readuce sângelui nivelul normal de glucoză, glicogenul din ficat este transformat în glucoză și este eliberat în sânge. Această rezervă este suficientă pentru o jumătate de zi. După aceea corpul își reduce rata metabolică bazală. Rata activității chimice interne în țesuturi este scăzută pentru a conserva energia. Inima își încetinește bătăile și presiunea sângelui se reduce. Glicogenul este scos din mușchi cauzând o oarecare slăbiciune. Prima etapă de curățire este de obicei cel mai greu de suportat. Durerile de cap, amețelile, greața, respirația urât mirositoare, ochii injectați și limba foarte încărcată sunt semne ale primei faze de curățare a organismului. Foamea poate fi foarte intensă în această perioadă, cu excepția cazului în care a fost făcută o clismă, întrucât aceasta ajută corpul în a se adapta rapid la modul de funcționare al postului doar cu apa, punând capăt digestiei din colon.

Etapa a 2-a (ziua 3 – ziua7) 

Grăsimile, alcătuite din acizi grași, sunt descompuse pentru a elibera glicerolul din moleculele gliceride și sunt transformate în gucoză. Pielea poate deveni unsuroasă întrucât organismul este epurat de grăsimile râncezite. Persoanele cu ten gras pot avea coșuri câteva zile uneori chiar o erupție semnificativă. Paloarea feței în această perioadă este de asemenea un semn al încărcării toxice a sângelui. Cetonele sunt formate prin incompleta oxidare a grăsimilor. Se presupune că cetonele odată eliberate în sânge suprimă apetitul afectând centrul foamei/sațietății aflat în hipotalamus. Probabil că veți simți foamea în primele câteva zile de post. Acest efect este totuși temporar. Dorința de a mânca va dispare. Lipsa foamei poate dura între 40 si 60 de zile, aceasta în funcție de modul de post adoptat: postul doar cu apa sau postul cu sucuri. Corpul se adaptează postului negru și sistemul digestiv își poate lua astfel o foarte necesară pauză, concentrându-și toate energiile asupra curățării și vindecării. Numărul celulelor albe din sânge (leucocitele) și al activității sistemului imunitar crește. Este posibil să simțiți dureri în plămâni. Organele purificate și plămânii se află în plin proces de vindecare. Periodic, sistemul limfatic expulzează materie mucoasă prin nas și gât. Volumul acestui tip de mucus de culoare gălbuie poate fi neașteptat de mare. Sinusurile trec prin perioade în care sunt înfundate, după care se vor curăța în totalitate. Respirația este în continuare urât mirositoare și limba încărcată. Înauntrul intestinului, colonul este vindecat și resturile compacte de pe pereții intestinali încep să fie eliminate.

Etapa a 3-a (ziua 8- ziua15)

În această parte a postului negru extins, puteți observa un nivel ridicat de energie, de claritate a minții și să vă simțiți mai bine decât v-ați simțit vreodată, cam ca în copilărie. Pe de altă parte, răni vechi pe care le-ați suferit pot să devină supărătoare și dureroase. Acesta este rezultatul capacității crescute a corpului de a se autovindeca pe timpul postului total. Dacă v-ați rupt o mână acum 10 ani, există țesut cicatrizat în jurul acelei rupturi. În momentul rupturii, capacitatea corpului de a se vindeca era direct asociată cu stilul de viață din acea perioadă. Dacă trăiați consumând mâncare de tip fast-food, capacitatea naturală a corpului de a se vindeca era compromisă. În timpul postului doar cu apă, capacitatea de vindecare a corpului are o eficiență optimă. Deși corpul curăță țesutul mort sau alterat, limfocitele intră în acele țesuturi de mult stricate, secretând substanțe pentru a dizolva celulele alterate. Aceste substanțe irită nervii din zona învecinată și cauzează o revenire a durerilor în zona lovită cândva deși acestea dispăruseră probabil cu mulți ani în urmă. Durerea este bună întrucât ea anunță desăvârșirea ativității de vindecare în regiunea respectivă. Mușchii pot deveni rigizi și inflamați din cauza iritației date de toxine. Picioarele pot fi cele mai afectate, căci toxinele se acumulează în picioare. Ulceratiile sunt ceva obișnuit în această fază din cauza bacteriilor foarte numeroase aflate în cavitatea bucală. Gargara zilnică cu apă sărată va preveni apariția ulceratiilor și le va vindeca pe cele apărute.

Etapa a 4-a (ziua16 – ziua 30)

Corpul este acum complet adaptat postului negru. Acum se simte o mai mare energie și claritate a minții. Perioadele de curățare vor fi scurte, cu multe zile în care vă veți simți bine intercalate între acestea. Vor fi zile în care limba este roză și respirația este proaspătă. Activitatea de vindecare a organelor interne este încheiată. După detoxifiere, mecanismele pornite de postul total au îndepărtat agentul cauzal al bolilor sau l-au inactivat, corpul funcționând la capacitate maximă și a înlocuit țesuturile afectate cu unele noi. În timp ce un post total de scurtă durată va reduce simptomele bolilor, un post de lungă durată poate vindeca total. Echilibrul homeostatic este la nivele optime. Sistemul limfatic este curat cu excepția unor rare expectorări de mucus prin nas sau gât. După ziua 20, mintea începe să fie influențată. În această perioadă se simte o creștere a clarității mentale și a echilibrului emoțional. Memoria și concentrarea se îmbunătățesc.

Etapa a 5-a (Intreruperea postului )

Mucusul vâscos și toxic care acoperă peretele intestinal este aproape desprins, iar prima mancare ingerată îl va îndepărta de pe peretele intestinal. Toxinele intră în sânge prin colon. Vezica biliară își curăță conținutul murdar printr-o descărcare masivă de bilă. Aceasta poate cauza imediat dupa masă un flux intestinal urmat de o intensă diaree. Dacă simptomele sunt prea deranjante, o clismă vă va fi de ajutor.

Pași către postul negru

Tipuri de post benefice înainte și/sau după postul negru:

De ce un post premergător postului negru?

– Pentru că este nevoie de o pregătire, pentru că ne ajută să îl putem ține o perioadă mai îndelungată, corpul primind anterior minerale și vitamine prin înlocuirea hranei ce aduce mai mult calorii goale, cu o hrană bogată în elemente benefice.

– Pentru că, fiind un post greu de ținut, o pregătire prealabilă ar mări șansele de reușită și le-ar micșora pe cele de eșec.

Cum?

Conștientizând că am renunțat deja la diferite „atracții alimentare” precum carnea, ouăle și lactatele în diferitele combinații care dau mai multă savoare mâncărurilor în a căror compoziție intră, pentru o perioadă mai îndelungată decât cea propusă pentru postul negru, și fiind de acord cu această renunțare în forul nostru interior, atracțiile alimentare vor fi mult mai puține și deci va fi mult mai ușor de rezistat postului doar cu apă. De exemplu, va fi mult mai ușor să amânați mâncatul unei piersici (pentru că ați trecut la Pasul 3, spre exemplu, înaintea postului total) decât mâncatul unei fripturi. Perioada de staționare în fiecare etapă o hotărâți dumneavoastră înșivă.

Iată pașii aplicați de mine:

Pasul 1: renunțarea la carne

Pasul 2: renunțarea la produsele lactate, ouă și evident menținând renunțarea la carne (obișnuitul post bisericesc)

Pasul 3: renunțarea la mâncarea gătită prin foc, mâncându-se doar legume, fructe, semințe (uleiuri) crude (o dietă crudivoră); o altă variantă ar fi mâncatul fără ulei care este indicat și în anumite părți ale posturilor ortodoxe

Pasul 4: postul cu sucuri din legume și fructe, folosit de unii ca alternativă a postului negru, uneori combinând postul doar cu apă cu cel cu sucuri. Postul cu sucuri se folosește în special în perioada de revenire din postul total

Pasul 5: pauza alimentară propriu-zisă – postul, în care se consumă doar apă

Desi postul total poate fi început și ținut oricând, fără a ține vreun alt tip de post înainte, pentru a se păstra beneficiile aduse de acesta este necesară o schimbare a modului de alimentare într-unul cat mai sănătos și care să mențină cât mai mult „curățenia” pe care am realizat-o în perioada de post total. O revenire sigură din postul total, din punct de vedere al sănătății,  ar trebui făcută respectând ordinea inversă a pașilor de mai sus.

Motivații pentru postul total

Cele mai des întâlnite motive pentru care se practică postul total sunt următoarele:

–          Pentru vindecarea unor boli, uneori grave, alteori fără răspuns în fața tratamentelor obișnuite. Sunt oameni care, epuizând metodele clasice de tratament, au apelat la postul cu apă. Alții, neavând deplină  încredere în metodele medicinei alopate, au adoptat terapia postului negru sau cu sucuri în paralel cu aceasta. Vindecarea emotională/sufletească, rareori menționată, vine în paralel cu cea fizică, obținându-se din nou acel echilibru dădător de sănătate.

–          Pentru scăderea în greutate: Deși cea mai des întâlnită motivație pentru a ține post negru, are și cel mai mare procent de eșecuri, fiind probabil lesne de înțeles de ce. Pentru cei aflați într-o astfel de situatie am postat un alt articol cuprinzând câțiva pași care vor reduce probabilitatea unui eșec.

–          Pentru detoxifierea organismului: Iată că am ajuns la o motivație cu care oricine este, cred, de acord, chiar și cei mai puțin cunoscători. Totuși puțină lume știe că lipsa alimentației oferă întregului tub digestiv o mult dorită pauză, energia corpului (de obicei 40%), folosită în general pentru digestie, îndreptându-se către eliminarea a tot ce este în plus: grăsime, tumori, toxine. Veți întreba: Care energie dacă nu mâncăm nimic? Corpul omenesc are rezerve energetice pentru a trăi fără mâncare de cel putin 30 de zile. Practic, postul negru este sinonim cu detoxifierea, orice zi de post negru este o zi de detoxifiere, aceasta fiind cu atat mai puternică cu cat numarul de zile ținut este mai mare.

–          Pentru înlăturarea dependențelor de natură fizică de tipul bulimiei, dependența de alcolul, de tutun, de cafea, de droguri, de dulciuri si de ce nu a unor dependențe de natură mentală, spre exemplu dependența de pornografie.

–          Din motive spirituale/religioase: Puțini sunt cei care fac prima lor încercare de a ține post negru din motive spirituale, și totuși puțini sunt cei care reușesc să îl țină o perioadă îndelungată fără minunatul sprijin sufletesc al credinței. De obicei postul total ținut cu această motivație vine în urma altui post total ținut cu succes pentru unul din motivele de mai sus. Are dublu efect, fizic și moral, omul schimbându-se, reînnoindu-se  pe toate planurile ființei sale. În religia Ortodoxă postul negru, denumit și ajunare,  se face cu binecuvântarea duhovnicului și este însoțit de rugăciuni și deplină trăire duhovnicească.

Pentru oricare dintre motivele enumerate mai sus ați începe să țineți postul cu apă veți constata, în timp, că s-au atins mai multe obiective, unele de care nu sunteți poate imediat conștienți: boli aflate în stadiu incipient sau care doar vă „avertizează” vor regresa, greutatea se va normaliza, corpul se va curăța de toxine, mintea va scăpa din chingile dependențelor iar pe plan emoțional se va constata o mult dorită echilibrare. Iată că se pot împusca mai mulți iepuri dintr-un foc!

Postul negru

Postul negru, sau mai exact postul în care se consumă doar apă, este o practică foarte veche, ce a început să se extindă și în Europa Occidentală. Există numeroase cărți și site-uri pe această temă, în special în limba engleză, unde cei care au reușit să se supună acestei autodisciplinări își împărtășesc experiența, uneori punctual, pe zile, alteori ca mărturii la finalul unei perioade de post total încheiate, împreună cu schimbările aduse de ea, atât pe plan fizic cât și spiritual.

În România se cunosc destul de puține despre postul total, și se găsesc de asemenea puține materiale/mărturii în limba româna ale unor practicanți. Majoritatea se află în „faza de negare” conform căreia nimic nu poate fi îmbunătățit in sănătatea personală ținând un post total, negare împănată cu multe temeri justificate de lipsa de informație.

Acest blog conține articole traduse și adaptate, dintr-un număr de cărți de profil și site-uri cu aceasta temă, precum și experiența personală în ceea ce privește postul negru. Răspunsurile mele la comentariile voastre, reprezintă o părere personală, influențată de asemenea de lecturile parcurse și de cunoștințele dobândite din practicarea acestui tip de post de-a lungul existenței mele. Nu mă erijez în vreo autoritate în domeniul medical și nici măcar în cel al postului. Timpul investit de mine în aceasta activitate se datorează exclusiv convingerii mele în eficienta acestei metode necostisitoare de îmbunătățire a calității vieții.  Activitatea de întreținere a acestui blog cu conținut informativ este susținută din dorința de a face cunoscut cât mai multor persoane postul cu apă, în eficiența căruia cred cu tărie.

Va invit pe aceasta cale, pe toți cei care ați reușit sau intenționați să țineți un astfel de post doar cu apă, să va împărtășiți experiența la rândul vostru, contribuind astfel la strângerea de informații  referitoare la postul cu apă și la dărâmarea unui mit, venit din pură ignoranță, conform căruia o pauză alimentară ar putea dăuna celor care o adopta temporar.